Lazăr... de Nicoara Nicolae-Horia

„Lazăre, vino afară!”
(Lazăr era mort de patru zile!)
Cuvintele Lui înfioară

Tăcerile mele umile.

Aici sunt bogat și mi-e bine,
Nu-mi pasă în chip și în fel,
Când Lazăr în gânduri îmi vine
Dau drumul la câini după el...

Vremea din urmă e-aproape,
Timpul în veci nu ne iartă,
Când Clipa mă-nchide sub pleoape
Și ceasul îmi bate la poartă,

Lacrima Sfântă mă doare,
Lacrima, Doamne, de-acum,
Lazăr din mine când moare
Cine-l mai strigă din drum?!...