HAI de Stefan Oana Valentin

Să ne împletim vorbele 
Cu calme răsărituri
Și să le dăm la cuptor

O zi plină de lumină.

Să ne înflorim zâmbetele
Înmuiate în curcubeu
Și să le punem la uscat
O zi plină de vară.

Să ne rupem brațele
Și să ne tocim palmele
De prea multe îmbrățișări
Cu mângâiere.

Să ne jucăm gălăgioși
Fără griji premature
Și fără de rușinea
Dinților în pielea goală.

Să ne zburăm sus de tot
Înveliți cu cer și pământ
Și să ne unim cu stelele,
A cincea roată de la carul mare.

Să încuiem timpul în secundă
Și să-l condamnăm la moarte
Prin alungare.
Hai, hai odată!

25 11 2012
ȘTEFAN OANĂ