Sincer de Veronica Simona Mereuta

într-atât cât te poţi vedea în oglindă
când lipseşti sau ea îşi reînnoieşte apele
tăcerea va spune la fel de multe

precum sita cerne nisipul de aur prin valma de vorbe

adevărat ca un cuvânt rostit întâia oară
pe care nu-l atingi
un biet fluture ieşit prea degrabă din cocon
îndrăgostit fără scăpare de raza lui de soare

magia surâsului dincolo de zăbrelele coliviei
de trebuinţe,amăgiri,aşteptări şi trâmbiţe ale sfârşitului de lume
aşa cum ai învăţat să o pricepi după ureche,
cu degetele mângâind arcuşul infinit de relativ,în fiecare secundă

credeam că îmi aud bobocii cum înfăşoară răni
chiar cafeaua iese câteodată peste ibricul la fiert
pe marginea cănii apoi spunând ce ai uitat că ştii
drum lung mai dorit decât locul unde ai să ajungi

25.11.2012
VeSMe