miercuri, 30 noiembrie 2011

Stelian Maria - Scrisoare deschisa catre Dumnezeu

Ai doamne mila azi de carnea mea
Mi-e sfanta Libertate biciuita
Si fa din mine patima ori stea
Dar nu-i lasa sa ma prefaca-n vita !

Mi s-a urat de-acest sfarsit de veac
Si nu mai am nici lacrima sa-ti scriu,
Mai da-mi putere Doamne, pentru leac,
Sa-mi razbun copiii cat sunt viu...

Cum poate-acest pamant sa ne mai tina ?
Noi suntem primitivii care-am fost,
Purtam cu totii-n spate cate-o vina
Caci vrem mariri si-n zilele de post !

Mai treci din cand in cand si pe la noi
Macar sa stim cum este pe la tine,
Magarii nostri imbraca piei de boi
Ragnind la noi ca sa ne fie bine...

Ori scrie-Ne asa cum fac poetii
Si-ti dam adresa, poate ne gasesti...
Suntem in Piata Universitatii
La kilometrul zero, Bucuresti !

Radu Adrian Gelu - Cu viaţa-mi dau întâlnire


Visător captiv în zile apuse,
mă frământ ca veşnic călător,
căutător, printre clipe scurse,
îmbătat hoinar-n lacrimi izvor…

În palmă-mi este el sufletul,
despicat în trecuta fericire,
printre degete curge ţipătul,
numai timpul are nemurire…

Înconjurat de vise şi umbre,
aşez pe altarul veşnicului eu,
spiritul în gânduri profunde,
ce le întâlnesc chiar mereu…

Gândul, e sclavul a ce va fi,
inima, stăpână a ce-a fost,
destinul, golul la ce aş voi,
speranţa, totul are un rost…

Vechi manuscris numit destin,
arată că-s veşnic elff ce cată,
şi se tot îmbată-n viitorul divin,
răsfoindu-i filele, la cea urmată…

Mă smulg din reveria păpădie,
doar nebunii cred în nemurire,
păşind sfios în dulce nostalgie,
cu viaţa îmi mai dau întâlnire…

Zavoianu Vali - Daca...



Daca as fi iertare
M-as aseza in sufletele chinuite
Si as aprinde lumina
Acolo unde intunericul
A facut case de paianjen.

Daca am fi flori
Am inflori pur si simplu
Acolo unde am prins radacina
Fara sa conditionam Universul
Sa ne priveasca.

Daca as fi iarba de leac
As fierbe la nesfarsit
Daruindu-mi esenta
In licoarea ce poate vindeca
Toate suferintele lumii.

Daca am fi pictorii vietii
Am scapa ca din intamplare
Albul peste intreg tabloul
Oricat l-ar sterge timpul apoi
Umbrele de alb ar dainui.

Daca as fi nai
As aduna toti copiii
Sa sufle peste mine cu puritatea lor
Inaltand peste lume
Cea mai minunata doina.

Daca am fi daruri
Ne-am aseza zambetul
Dezgolit de ambalaj
Langa bradul de Craciun
Al sufletelor ce indura singuratatea.
30.11.2011- Z.V.

Daian Daniel - De cele mai multe ori e mai bine să taci


ne-am putea sprijini nerăbdarea
în ochii miopilor de la marginea oraşului
unde se face trafic cu speranţă noapte de noapte
tu ai putea să aduni în pumni zilele
aruncate de alţii


mă întreb
oare cât ar conta pentru tine
partea din care latră soarele


cuvântul uitat în albul ochiului nu deranjează
legănarea din şoldul tău de domnişoară
neiubită-n paşi
eşti ca un sarut pe buze din toate încheieturile


dar
poţi să stai liniştită
am sufletul biodegradabil de fiecare dată
când stai peste program

marți, 29 noiembrie 2011

Octavian Petrescu - Poezii

 În sfârşit, mi-a apărut şi cartea (însă numai 150 exemplare)! Conţine poeziile “Baladă pentru Arusy”, “Mama”, “Patul de spital”, “Parinţii”, “Troica”, “Acum ori niciodată”, “Baladele toamnei”, “Lacrimi pentru îngeri”, “Mării Negre”, “Poemul copilăriei”, “Cântecul morţilor”, “România”, “Floare ofilită”, “Liniştea din furtună”, “Despărţire”, “Gratiile albe”, etc. Cine o doreşte o poate comanda (momentan) direct de pe internet (unul din website-uri este cel al editurii DaciaXXI Cluj, http://daciaxxi.ro/index.php?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&product_id=657&category_id=790&option=com_virtuemart&Itemid=83 sau sunând la telefon 0264484947, 0264333404, urmând ca în câteva zile să o gasească şi prin anumite librării din Bucureşti şi din ţară. Costă aproximativ 15 RON plus taxele poştale. O locatie de unde se mai poate procura este târgul de carte Gaudeamus de la Romexpo Bucureşti (în acest weekend), standul editurii DaciaXXI. Cu stimă, recunoştinţă şi prietenie, al dumneavoastră Octavian.

Petre Anghel - Umbra lui Ionatan


Vă aştept cu drag la lansarea romanului meu „Umbra lui Ionatan” apărut la editura Dacia XXI miercuri, 23 noiembrie 2011, la ora 16 la Romexpo, Nivelul 3, Standul Editurii Dacia XXI!

Cel mai frumos film despre România

http://www.youtube.com/watch?v=OmoZ0d4vwdo&feature=share
Recomandat de: Adrian Munteanu


Documentarul prezintă, din viziunea unui grup de britanici, frumuseţea Munţilor Carpaţi din România, în încercarea de a arăta străinilor minunata diversitate...





Mihaela Aldea - Odata cu marea


am intrat pe fereastra timpului

crăpată în secunde
de căutare
vibraţii spasmodice din albastrul
fiecărui licăr de lumină
neînceput de începuturi
coboară în valuri
şi mă adună din timp
torcând în
fuioare rotunde
veşnicie de nisipuri
în fire ce vor trece
prin clepsidra
primului ocean planetar
să pot ajunge
pe tărâmul tău
scufundat
în tăceri şi-n fantasme
ţesut din alge virgine

îngenuncheată
pe valuri de linişte prelungă
acopăr fiecare ţipăt
când pescăruşii
n-au început
zbor peste valuri
pentru că ţipătul lor
fură tăceri din noi
şi construiesc
catarge pentru neputinţă

mi-ai sculptat trepte
din gheţarii de ieri
să cred că pot
coborî mâine
unde tu
închizi porţi
astăzi

sunt tăcută
ca o mare calmă
înainte de
furtună.

Adrian Munteanu - In 7 ani consecutivi, 7 volume de sonete

Radu Adrian Gelu - A ţese pânza vieţii…

Martorul tăcut-s al lacrimilor sfărâmate,
păşind prin esenţe ale marilor idealuri,
în furtună de nisip-n ochii iubirii purtate
prin Carul Mare, fulger molcom-n valuri…

Cu bucăţi zdrenţuite de lună, carismatic,
înfăşor neatinsul fulg pe pleoapa visului,
troienit-n păreri de rău, ca bibelou antic,
arătând lumii, zâmbetul mimat al linxului…

Transpirând la frigul de prin odăile zeilor,
prin cufărul verilor pierdute-n astrală zonă,
stârnesc fluturii cu solzi din platoşa aheilor,
pavăză a-mi fi iubirii cu ochii de gorgonă…

Dormind pe pietrele abisului doar apatic,
maladiv, tot mai-mi adie câte-o speranţă,
pe umerii telurici surpându-se sistematic,
tot ţes o complicată pânză din a vieţii aţă…


Manzala Paul Augustin

Copacii dezbracati de frunze...
Ca niste maini mari si batrane,
Tin cerul sa nu cada pe noi.
Totul amorteste in cor,
Intr-o complicitate la inghet...

O fetita cu obrajii rosii ,
Sfidand monotonia peisajului
Isi cerne buclele blonde,
Scuturand o data cu fulgii...
Tot ce condamna omenirea
La sfarsit...

Doi cai flamanzi privesc in gol
Ar galopa dar nu au unde,
S-au terminat pana si orizonturile,
miroase a sfarsit si asta le zburleste coamele.
Si cand te gandesti ca tot acest lugubru,
Cenusiu,alb glaciar si....

ingenuncheaza in fata primului ghiocel!

Zavoianu Vali - Inca o zi

Lacrimi, cristale de roua
Candele- ochii senini
Suflete rupte in doua
Vise ascunse-n lumini.

Poate pe margini de soarta
Ardem mocnit nicaieri
Timpul ne bate la poarta
Astazi e umbra lui ieri.

Dorul ne schimba in zboruri
Arde nestins in tacere
Suntem buchet de amoruri
Visul ne e mangaiere.

Pierdem ce n-avem vreodata
Si castigam efemerul
Timpul hain ne da roata
Si-a incarcat revolverul.

Grabnic tinteste spre tampla
Crud, in ruleta ruseasca
Trage- si iar se intampla
Glontul mortal sa lipseasca.

Azi, daruit ne ramane
Franti si nauci risipim
Tot, cu speranta ca maine
Inca o zi mai traim.

Facem icoana visarea
Viata in ea ne-am ascuns
Si cand se-ntampla plecarea
Cine va sti ca ne-am dus?

28.11.2011 - Zavoianu Vali

Radu Adrian Gelu - E fior, sau blestem…

Sub cer albastru pur, zadarnică-i zvâcnirea,
în amiaza adormită, scăldată-n mustul solar,
a gândurilor muguri rătăciţi căutând iubirea,
când seninul de sus curge-n ochi ca amar…

Cu sufletul de mână, în destinu-mi călător,
îmi chem ciclic gândul, în gândul din gând,
în vârtej de şoapte-n tâlc d-amor mistuitor,
scurgându-mă în tăceri, clipele însumând…

Cu ochii-n cer, încrâncenat-n efort tot stau,
a-mi privi gândurile-n ceasul plin de miere,
rătăcite-n ghemuri încâlcite ce visele cifrau,
vrând fraze a toarce velinţă, dorului şedere…

În minte mă încearcă: e fior… sau blestem,
în abstractul memoriei drum, a dori iubirea,
pe margini de tristeţi a sprijini capul solemn,
de-atâta caznă, zbuciumul tremură rostirea…

Zavoianu Vali - Colind

M-am primenit si-acum smerita

M-amestec in al iernii cor
Cantand la ceter-aurita
Ca un senin colindator.

In straiul meu de sarbatoare
Azi relele din lume pier
Colindul doar rasuna-n zare
Din glas, din suflet, lerui ler.

M-aude mama si tresare
C-un nod in gat si ochii-n lacrimi
Caci stie ca traiesc amare
Departele de casa patimi.

Colind in tanguire-amara
Urari de bine catre casa
Departe mama sunt de tara
Dar sufletul imi e acasa.

28.11.2011- Z.V.

Stelian Maria - Scrisoare deschisa catre Dumnezeu

Ai doamne mila azi de carnea mea

Mi-e sfanta Libertate biciuita
Si fa din mine patima ori stea
Dar nu-i lasa sa ma prefaca-n vita !

Mi s-a urat de-acest sfarsit de veac
Si nu mai am nici lacrima sa-ti scriu,
Mai da-mi putere Doamne, pentru leac,
Sa-mi razbun copiii cat sunt viu...

Cum poate-acest pamant sa ne mai tina ?
Noi suntem primitivii care-am fost,
Purtam cu totii-n spate cate-o vina
Caci vrem mariri si-n zilele de post !

Mai treci din cand in cand si pe la noi
Macar sa stim cum este pe la tine,
Magarii nostri imbraca piei de boi
Ragnind la noi ca sa ne fie bine...

Ori scrie-Ne asa cum fac poetii
Si-ti dam adresa, poate ne gasesti...
Suntem in Piata Universitatii
La kilometrul zero, Bucuresti !

Daniel Ali Salomia - Pe crengile de cires

a inflorit zapada
si stelele au rasarit
mai albe decat iarna...
gerul picta tabloul
de dragoste
urland
gradina inflorea
razand
sub urma
pasilor tai,
iar Tu
cu bratele deschise
ma asteptai...
de fericire
lacrimi de zapada
ochii imi lacrimau
gradina, stelele,ciresul
si un ghiocel ascuns
gerul picta tabloul
de dragoste
rapus...

Stelian Maria - Libertate te iubim

"Sfanta libertate noi te-am scris cu sange
Si durerea insasi a privit spre noi,
Iar sarutul marii lacrima isi frange
Cand atinge glezna zeilor eroi,

Te-asteptam cu roua, te-asteptam cu dor
Si cu buze arse noptile iti cant,
Sfanta libertate genele imi mor,
Hai, intinde-ti manasi pe-acest pamant,

Muntii se inclina sa-ti sarute trupul,
Pomii dau in floare doar in cinstea Ta,
Libertate sfanta, nu-ti intoarce chipul
Caci sudoarea fruntii inapoi te vrea.

Refren: Libertate te iubim,
Ori invingem ori murim...

Stelian Maria, Piata Universitatii 1990

Zavoianu Vali - Altfel de ninsori

E iarna-n odaie la mine
Si-mi ninge cu fulgi de tristete
Ma bantuie ganduri razlete
Mi-e frig si mi-e greu fara tine.

Ascund inghetate imagini
Cu tine, cu noi impreuna
In vorbe de dor ce se-aduna
Pe albele scrise-n gand pagini.

De ger, turturi face-amintirea
Si ceasu-n perete a stat
Il doare de-atat asteptat
Si-l ninge-nghetata iubirea.

Pe patul lipsit de fiinta
Ce nu simte-n el forma ta
A nins cu petale de stea
Cu fulgi imbatati de dorinta.

Oglinzile-mi sunt invelite
Sa nu te mai vad nesfarsit
In iarna ce m-a coplesit
Si-n frig si in dor ma trimite.

E iarna-n odaie la mine
Si-mi ninge cu albe saruturi
Ce-ngheata pastrand inceputuri
De cald, de fiori si de tine

duminică, 27 noiembrie 2011

Stelian Maria - Regina ghetii

Te-am dezvelit iubito, din ninsori,

Cand mi te-ai scurs pe pleoapa-mi pamantie,
Caldura mea se naste prea tarzie
Sa-ti mai topeasca gheata uneori...

In jurul tau stau fulgii mii, strajeri
Cu lancile-ascutite-n promoroaca
Si caii lor, parca in joaca
Mai sfarma sub copite primaveri

Stelian Maria - Viitor

Bondari, bolnavi, berbeci, bouri,

Biserici, babe bucuroase,
Bodoganind barfesc batrani
Barfindu-si bolile buboase...

Colaci, camasi, casute, conturi,
Cantare care cresc copii,
Crispate cete cara corturi...
Cararile cer capatai !

Stelian Maria - F-L

Frunza frageda, fierbinte

Fumega furand fuioare,
False fug fierate flinte
Feti-frumosi furand fecioare...

Langa lacul lunecand
Lupi lihniti latrau la lana
Lebedele leganand
Luntrea leganata-n luna.

Stelian Maria - Lui Alexandru Zarnescu

Parca imi vine-asa, sa ma strapung

Macar un pic, cu degetul la piept,
Si cu-n balsam din frunze sa ma ung
Si sa imi strig stangaci ca nu e drept,

Cum poti sa te ascunzi asa, de noi,
Cand nici macar nu ti-am urat de bine ?
Te asteptam sa ne astepti pe noi
Pe cei care-or muri de dor de Tine.

Stelian Maria, 2011.02.05, orele 22.08, Suedia

Stelian Maria - Recomandata

Stimata doamna, eu iti scriu

Din jungla serii mele de burlac.
E frig aici si e pustiu
Si vantul sufla rece peste lac.

Dar eu sunt bine si sa stii
Afara ninge-a iarna si a dor,
Iar frunzele padurii, aramii,
Se-astern in calea ta covor.

Nimic din vara calda nu mai e,
Si caii si-au pus hamurile-n cui,
Iar lupii urla, dar de ce ?
Doar ei sunt lupii nimanui !

Eu sunt al tau si de-aia-ti scriu,
Nu pot sa urlu ca turbat.
E frig afara si-i tarziu
Si iarna mi se suie-n pat.

Stelian Maria, 16.10.1994

Stelian Maria - Tie

Eu am si intru-n tine ca-ntr-o citadela,

Sfidand multimea sacra a frunzelor de tei,
Prin poarta ca altarul, cu fruntea sa rebela,
Eu am sa vin in tine, iti jur pe anii mei !

Tu sa m-astepti flamanda, setoasa si zglobie,
Si cu privirea calda-ti spre tine sa ma-ndrumi
Si sa ma pui in lanturi, frumoasa mea robie,
Sa fim, ca-ntr-o poveste, o casa de nebuni !

Stelian Maria - Ploaia

Imi bate ploaia-n geam, parca esti tu

Venind din universuri fara teama
Cand vantul printre plete iti trecu
Sunand prin frunze clopote de-arama.

Te-aud in sticla geamului batand,
Cu-argintul picaturilor de ploaie,
Si te aduni, gingas alunecand
Iubito, pan` la mine in odaie.

Te strang in palma-mi mare pic cu pic
Si insetat apoi sa sorb din tine,
Eu am uitat ca sunt atat de mic
Si ca de fapt tu te reversi in mine.

Stelian Maria, 27/10/1996

Dragos Mihai Dragomirescu - Seara de Toamna fara Tine

In toamna în care nici o pleoapă

Nu se zbate,
Te-am găsit pe tine
Să mă furi timpului.
Si m-am lăsat ţie
Sclav al simţurilor mele
Să ma porţi prin ore şi
Să ma porţi prin ani…

Să îmi împleteşti cunună
Din firele argintii
Ale mele şi ale tale,
Cu degetele ruginite
Cu care copacii işi plâng pe înserat
Trista lor întoarcere în pământ.
Suierat al crengilor goale...

21 noiembrie 2011

Radu Adrian Gelu - Păşind prin şoapte-n pădure…

Păşesc iar gândul prin pădure…
fagii-s jaloane tot mai răsfrânte,
tăcute porţi de griuri bordate,
împletind ariadne-n fir de vis,
din ghemul dor, unde-s înodate…

Codrul-mi şopteşte secret sunet,
în calda lăcrimare a norilor, foşnet
adiere de vânt, cu nuanţă căpruie,
râsetul de frunze, tristeţea răsună,
pe drumul anume-n visele postume…

Pasăre prinsă-n iluzia nopţii zbor,
gându-mi ascuns-n aripa umbră,
năluci-nmărmurite ţese sub lună,
fantasme ale îngânduratei nopţi,
a-ntâlni ce dorul aşteptă şi caută…

E frig, duhul genunii, de sub covor
a păturii de frunze, blând strănută,
pudrându-mi barba-n a mii cristale,
omăt ce-ncojoară ţurţurii din gene,
a lacrimilor stalactite-n desnădejde…

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Zavoianu Vali - Visare.....

Mă aduni într-un descântec
Mă întâmpini doar în vis
Faci s-aud divinul cântec
Dintre porţi de Paradis.

Te faci ploaie de suspine
Şi eşti vânt răcoritor
Ce mă poartă către tine
În abisul plin de dor.

Chipul tău,întruchipare
A chemărilor apuse
N-are ochi,nici nume n-are
Numai taine nepătrunse.

Sprijin fruntea,obosită
De privirea-ţi fără ochi
Şi te las din nou spăşită
Să-mi descânţi ca de deochi.

Te-am găsit făr' să te caut
În Miracol te descopăr
Şi-ntr-o muzică de flaut
Eu, cu tine mă acopăr.

Şi-nvelită doar cu tine
Noaptea asta-ncerc să dorm
Somnul dorului din mine
Cel mai lung şi dulce somn.

Raul Carstea & Constantin Neculae - "Ca un fum de tigara, sufletul"



"Ca un fum de tigara, sufletul", piesa nr 17 de pe albumul "Delta lunara" - Raul Carstea & Constantin Neculae. Versuri Adrian Paunescu.
www.deltalunara.ro

Alexandra Manea - Curcubeu de iubire

Eu una nu m-am saturat de culoare si, cum de cateva zile imi tot zboara prin minte ideea unui curcubeu stirbit, am gasit acum prilejul sa-l asez pe panza, profitand de cercul de pictura care s-a deschis in grupul nostru saptamana aceasta. :)


Cand raza blanda a soarelui caldut de vara
Cu stropi de roua picurati din ploaie s-o juca
Sa nu te miri de curcubeul o sa-ti para
Un pic mai stirb, caci este numai vina mea.

Eu am furat culoarea din bolta sa curbata
Si n-am stiut la timp sa ma opresc!
Si-acum ma simt atat de vinovata,
Caci nu am vrut atat de tare sa-l stirbesc!

Intai am stors o picatura cat un bob de roua
Dintr-o vergea de curcubeu albastra,
Dar n-a ajuns sa-mi coloreze amandoua
Visarile ce le aveam cu dumneavoastra.

Si-apoi am luat din dunga sa oranj
Un strop mai mult, caci mi-era dor de tine
Si am crezut ca n-o sa fie un deranj,
Ca i-a ramas destul si c-o sa-i fie bine.

Cu rosul sau aprins mi-am colorat o buza,
Caci ma gandeam sa te seduc in acea seara,
Si-am inteles apoi c-a fost numai o scuza,
Simtind cum remuscarea ma omoara.

Si mi-am pictat si-n ochi cu indigo,
Gandind c-ai sa te simti vrajit de-a lor nuanta
Si-acum pricep ca doar un emabargo
Putea s-opreasca a mea extravaganta!

Dar curcubeul m-a lasat sa fur si violet,
Sa-mi coloreze gandurile toate,
Caci nu puteam s-aleg ceva discret,
Riscand sa vezi a lor normalitate.

Apoi mi-am spus ca numai un crampei de verde
Pe rochia mea s-o potrivi mai bine,
Gandind ca altfel in multime ma voi pierde,
Cand eu doream sa ma privesti numai pe mine!

Si-ntr-un final furat-am si un galben de gutuie,
Ca sa ma crezi o raza din soarele de mai,
Sperand ca ai sa-mi spui: „Duduie,
Cat imi doresc in inima sa-mi stai!”

Stiu ca de furt acum sunt acuzata
Si n-am sa-mi iert pacatul cat traiesc!
Si nu pledez decat ca-s vinoata
In ROGVAIV c-am incercat sa te iubesc!

Daian Daniel - Constat că nu mai am bani de pământ

ştii care e de fapt problema

ţie puţin îţi pasă dacă aleg din coapsă în coapsă
lumea la bani mărunţi
pentru tine
contează doar vârful patului
unde ţi-ai alungit picioarele interminabile

astăzi-ul acesta
sunt atât de plictisit de tine alungito
încât m-aş adormi o lună fără încetare în nepăsarea ta

nu îţi voi dărui prea multă atenţie
drept urmare
mă blochez într-un spate drept
culeg ultimele resturi de tărie dintr-un pahar de plastic
înroşit de buzele tale pline şi îl citesc pe Sartre

nu-i aşa
că am un comportament de arbore de fiecare dată
când îţi arcuieşti pleoapa nesătulă în jumătatea pernei
iar ochiul îţi stă drept ca un felinar de veghe?

sunt vreo doisprezece primăveri între noi scumpo
dar nu ţi-au plăcut niciodată anii distanţă
crescuţi în tâmplele mele de înscăunat veritabil
preferi mai mult să te pierzi
prin fereastra năclăită de la etajul doi
unde te iubesc de fiecare dată când chiuleşti de la cursuri

mă întreb dacă ai luat vreodată lumea în braţe
cum fac eu când tu eşti plecată acasă la părinţi

iubire eşti atât de frumoasă cu ochii deschişi în mine
încât nu mai îmi vine să te las
celorlaţi pretendenţi de tinereţe
ce-ţi curtează pieptul abia înmugurit

oricum ne suntem de azi pe mâine darling
aşa că hai să ne trăim preţ de ţigară
nu cer mai mai mult sincer
oricum nu mai am bani de pâine şi trebuie să te trimit la maică-ta

oare ne vom crede vreodată pe cuvânt?

Radu Adrian Gelu - Temeri şi fantezii…

Când temeri am, c-ar putea înceta,
a-mi mai fi iubirea, fragedă şi vie,
scutur cu pana stihuri a atenţiona,
umbra mâinii în a norocului magie…

Existenţa-mi toată, sădit-am fantezii,
în zodia-mi fecioară, romantică, clar
sau a balanţei celebrale-n echinocţii,
vise reale trăit-am, în raft la anticar…

Când fantezia-mi devenit-a realitate,
trecător absent, împiedicat-n faptă,
trăit-am şi iubit cu crudă intensitate,
până la deziluzie, înainte a fi coaptă…

Iubirea n-are limite, sau un moment,
doar fluxul spiritului ce peren re-nvie,
sunet cu motiv-n melancolie strident,
cu oaze de fericire-n tainica pribegie

Raul Marian - ‎(Ne)despartire

E mai usor sa-l colorezi pe ieri

In nuante delicate pentru maine
Mai nefiresc in doi sa ceri
Nesila pentru ieri si raspoimaine.

Un impegat in roba neagra
Cu zeci de fluiere la el
Te-ar invita la el in gara
La rand: cuminte sau rebel ?

Din tren ti-as face semn cu mana,
Cu sarutari de stima-n gaj
Dar trenul pleaca si cucoana
Taraste-n spate-un vechi bagaj !

De vanturi reci, cu iz de porturi
Cucoana-i beata, in tangaj !
In nas ii colcaie mirosuri:
E ranced vechiul ei bagaj ?

26.11.2011, RdM

Zavoianu Vali - Umbra mea

Te-ai ascuns in umbra mea

Si esti unde sunt, mereu,
Unde-ncepe forma ta?
Si unde ma termin Eu?

Ori de cate ori salbatic
Buzele-mi pecetluiesti
Milimetric, matematic
Cu saruturi nebunesti,

Nu mai stiu daca suspinul
E al tau sau e al meu.
Te-ai amestecat in vinul
Ce sa uit de lume-l beu.

Ai invatat sa mangai lumea
Prin porii si prin ochii mei
Ma faci sa ma simt azi minunea,
Cea mai iubita-ntre femei.

Cum pot sa te adun in brate
Batand la portile lumesti?
Imi las doar bratele-mi s-agate
Din umbra mea, umbra ce-mi esti.

Si in oglinda existentei
De ma privesc, te vad in mine
Mi te-ai armonizat cadentei
Din inima, traiesc prin tine.

Si cand respir, a ta suflare
Vibreaza-n melodia veche
Ce-o canta azi din intamplare
Iubirea-n suflete pereche.

26.11.2011, Zavoianu Vali

Zavoianu Vali - La rand la fericire

Mi-atarna astazi gandul

Prin ramuri de cires
Si stau tacut la randul
Ce vietii nu da gres.

Un rand tacut,ca gandu-mi
Ce curge peste zari
In care-astept la randu-mi
Raspunsuri la-ntrebari.

Dorind toti intelesul
Inaintam greoi
Paradoxal ca mersul
Ne-aduce-ntrebari noi.

Si-n cruda-ntelepciune
La care am ajuns
Privim ca pe-o minune
Azi, fiece raspuns.

Si ne mintim norocul
Ne spunem in nestire
Ca facem sortii jocul
La rand la fericire.

Ne pierdem in tacerea
Din rand, caci suntem frati
Ce ne-am incins durerea
C-un lant de condamnati.

Purtam pe umeri stele
Si intrebari hulpave
Raspunsurile-s grele
Destinele-s bolnave.

Ne tipa in tacere
Amara neputinta
Aflam raspunsuri care
Ne-au adancit cainta.

Ne palpaie in tample
Doar rugi neterminate
Visand sa ni se-ntample
Spalarea de pacate.

Micimea ne rapune
Ne picura-n gandire
Si visul ne apune
La rand la fericire.

Ne tanguim tacerea
Caci n-avem alta soarta
E aspra mangaierea
Ca ne asteapt-o poarta.

O poarta ce ne trece
Mai intelepti prin viata
Ca sufletul sa plece
Mai plin, spre dimineata.

Ne-mbarbatam ca viata
Nu e zadarnicie
Ne coasem toti cu ata
Pe-un tiv de vesnicie.

Uitam voit ca suntem
Scanteie dintr-un foc
Si-o clipa numai ardem
C-atat avem noroc.

Si ni se stinge gandul
Tanjit de plenitudini
Murind incet la randul
Ce n-are certitudini.

Mi-atarna astazi gandul
Prin flori de busuioc
Si stau tacut la randul
Cel fara de noroc.

25.11.2011, Z.V.

Zavoianu Vali - De cealaltă parte a cortinei

Te-mbraci în straie colorate

Şi cu răbdare ţi-ai pictat pe faţă
Un zâmbet ce în veci nu se mai scoate
Şi te transformă-n ochii lumii în paiaţă.

Prin bluza largă, descheiată jumatate
Cine mai vede printre nasturi roşii
Că ai o inimă ce pentru oameni bate...
Toţi râd şi nu îţi văd decât galoşii.

Cu pensule-ai întins sub ochi culoare
Ce albă,lucie ascunde doar tristeţe
Cine mai vede printre giumbuşlucuri oare
A ta privire plânsă şi a ta nobleţe.

Pe-o scena îmbrăcată-n superficialitate
Te-mpiedici provocând mulţimii hazul
În spatele cortinei însă cruda realitate
Nu râsul îţi provoacă, ci necazul.

Ciudat destin, s-alegi aşa un sacrificiu
Să treci în straie colorate,trist, prin viaţă
Şi-o lume-ntreagă făcând haz de-al tău supliciu
Să nu-nţeleagă cine e de fapt paiaţă.

3 nov.2011, Zavoianu Vali

Stelian Maria - In petit

Aseara vantul mi-a soptit,

Luandu-ma de dupa gat,
C-ar da orice, c-ar da oricat
Sa poata merge in petit.

Trecand hai-hui printre nameti
El a zarit o floare rara
Ce semana a primavara
Cu focuri blande in pometi.

Si-a stat pe loc, parca traznit.
Sa o priveasca mai de-aproape...
S-a prefacut luntras pe ape
s-o cucereasca prin vaslit.

I-am spus voios ca-i voi fi nas.
Sa mearga asadar s-o ceara !
Si a plecat cantand aseara
Cu murfatlar si-un cos de cas.

Stelian Maria - Mana

Doamna mea, priveste-mi mana,

Si de n-ai s-o vezi sa-mi spui,
Am s-o caut unde-i luna
Colo agatata-n cui.

Voi veni apoi pe-o raza
Intr-o noapte ca un fum,
Si-am sa ti-o asez in vaza
Si sa-mi vad apoi de drum.

Doamna mea, priveste-mi mana,
A-nceput sa prinda floare,
Sa ma cauti unde-i luna,
Altfel mana mea te doare.

Stelian Maria

Stelian Maria - Sa vii

Si va veni o vreme cand cerul ma va strange

In bratele-i vanjoase, cu sori impodobite,
Iubito tu ma iarta, nu rade si nu plange,
Sa-mi canti incet o doina din satele cernite.

Sa-mi canti de dorul frunzei si-al Oltului pribeag,
Si de Carpatii mandri, cu fruntea langa cer,
Iar Craii sa mi-i pui la cap in loc de steag,
Deasupra-mi sa asterni al iernii noastre ger.

Din an in an sa vii, o data de Craciun,
Si sa-mi colinzi in taina, asa ca pe la noi,
Caci vei gasi alaturi ceva din ce-am mai bun,
Un vers uitat de vreme, de oameni si nevoi.

Atunci sa te ridici si pasul sa-l grabesti
Spre anul care vine cu celalalt Craciun,
Raman aici iubito, din nou sa ma gasesti
Si n-am sa uit, alaturi, sa-ti pun ce am mai bun !

Stelian Maria, 28/11/1990, Malmö

Stelian Maria - Politica

Decrete-n sus, decrete-n jos

Si peste tot decrete sunt,
Tu, biet roman, nu ai de ros
Nici unde calci, al tau pamant.

Si nu mai poti nici Om sa fii,
Caci te gonesc si din mormant,
Acesti rechini ce-nghit intai
Chi-ar nenascutul nostru cant.

Iti vor si mainile sa-ti lege,
Si mintea sa ti-o faca scrum,
Acesti barbari fara de lege
Te-ngroapa-n colbul de pe drum.

Si vraja cui o sfarma ei
Cu-atata zgomot infernal ?
E doar a tarii, dragii mei,
Si-am adunat-o val cu val.

Nu va ucideti intre voi
Doar sa le faceti lor pe plac,
Ci sa va strangeti ca un roi
Si-asa sa le veniti de hac !

Eu n-am putut sa fiu argat,
Sa le zambesc pe cativa lei,
Dar eu sunt lupul alungat...
Voi sunteti haita, lupii mei !

Stelian Maria, 19/11/1990, Malmö

vineri, 25 noiembrie 2011

Stelian Maria - Colind


Mi-a batut la poarta iarna zgribulita
Si mi-a spus ca vine de la noi de-acasa,
Unde mama coace cozonaci si pita
Si pisica toarce lenesa sub masa...

Pe la noi e iarna, vantul sufla-n hornuri,
Plang in codrii lupii, stanele s-au stins
Si albit de vreme tata da ocoluri
Grajdului de vite subrezit si nins.

Tac si-ascult povestea iernii degarate,
Stiu ca ei m-asteapta cu-n tacam in plus,
Ca batranul Gruia cel adus de spate
Catre ceruri limpezi linistit s-a dus...

Sa-i spui mamei, iarna, c-am sa vin la anul,
Sa m-astepte-n gara intr-un car cu boi
Tata cu biciusca, si cu el tot neamul...
Am sa vin la iarna ca mi-e dor de voi !

Stelian Maria
joi, 30 decembrie 2010
Scrisa in Karlshamn, Suedia

Stelian Maria - E ora pranzului pentrtu copaci

E ora pranzului pentrtu copaci

Si le-a latrat saliva-n gura.
Pe unda vesela tu taci
Sub un copac miniatura.


O creanga-ncetisor s-a frant
Si plina iar de buburuze
A coborat ca un descant
Sa-ti fure un sarut pe buze.

Copacul tot s-a frant atunci,
Cand creanga te-a atins pe gura
Si s-a prelins pe un genunchi
Ca un copac miniatura.

Radu Adrian Gelu - Pe pajiştea tivită-n florile uitării

Te-am văzut parcă venind
din distanţa unui drag vis
chip diafan-n palid orizont
siluetă-n apusul de soare…

Plutind, viziune sclipitoare
înger aşteptat, îţi ivii aripa
în briza dorului doar visat
cufundat adânc-n depărtat…

Naiv-n aşteptare, deschisei
braţele-ntâmpinare, lărgime
a iluziei parfumului ce pare
stare de ebrietate, parcă vrăjit…

În venele-mi sângele şuiera
buzele-ţi umede pe gâtu-mi
vârtej rece-n vapori le aveam
era dorinţa, inhalam frisonul…

Şopt ceresc, suflarea-ţi sărută
în notele gândului atât de dorit
tivindu-mi fruntea cea fierbinte
cu recile lunii raze, în locul tău…

În strălucea lună ce clar apare
îngerul-n nori conturu-şi dispare
lăsând tot într-o visare inorogul
pe pajiştea tivită cu florile uitării…

Octavian Petrescu - Poezii



Bună seara! În sfârşit, mi-a apărut şi cartea (însă numai 150 exemplare)! Conţine poeziile “Baladă pentru Arusy”, “Mama”, “Patul de spital”, “Parinţii”, “Troica”, “Acum ori niciodată”, “Baladele toamnei”, “Lacrimi pentru îngeri”, “Mării Negre”, “Poemul copilăriei”, “Cântecul morţilor”, “România”, “Floare ofilită”, “Liniştea din furtună”, “Despărţire”, “Gratiile albe”, etc. Cine o doreşte o poate comanda (momentan) direct de pe internet (unul din website-uri este cel al editurii DaciaXXI Cluj, http://daciaxxi.ro/index.php?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&product_id=657&category_id=790&option=com_virtuemart&Itemid=83 sau sunând la telefon 0264484947, 0264333404, urmând ca în câteva zile să o gasească şi prin anumite librării din Bucureşti şi din ţară. Costă aproximativ 15 RON plus taxele poştale. O locatie de unde se mai poate procura este târgul de carte Gaudeamus de la Romexpo Bucureşti (în acest weekend), standul editurii DaciaXXI. Cu stimă, recunoştinţă şi prietenie, al dumneavoastră Octavian.
    • daciaxxi.ro
      de Octavian Petrescu

Mihaela Aldea - Pictez Insomnie...

Am ales intr-o noapte, să te pictez Insomnie.
Dintr-o nemărginire de gânduri să-mi fac
Un şevalet, inzestrat cu pânze...o mie.
Ale celor, ce-ţi plămădesc chipul cu drag.

M-am rugat în taină, de o ploaie târzie
Să-mi împrumute, un curcubeu de culori...
Să mă joc pe chipu-ţi, cu tonuri o mie
Să fii adulată, împrăştiind în juru-ţi fiori.

Şi-am luat desaga de vise în suflet, cu mine...
Pe-o frunză de-arţar să pot invada în deşert,
În pustiul toamnei unde, câteodată e bine
Şi versul nostalgic, îţi face trupul inert.

Mi-am făcut culcuşul din frunze, de viaţă sătule...
O stea căzătoare, în noapte am luat-o străjer
Şi din vara pierdută am luat lumânări-campanule
Cu tulpina lor, să te creionez Insomnie, prefer.

După ce ţi-am trasat trupul prelung de liană,
Care încearcă să lege pământul de cer,
Făcându-te perfectă, femeie pământeană...
N-am uitat de sufletul tău alb... care, nu-i efemer.

Chipul ţi l-am dat, luat de la o fecioară cuminte,
Care gândeşte departe dar, aproape de tot...
În focul de gheaţă, dezbrăcată de roşii veşminte
Ale gândului palid, măsurat c-un singur biot.

Pleiade de gânduri, ţi-am desenat blonde cosiţe,
Să mi le poţi răvăşi pe perna-mi, când nopatea tu pleci
Cu galben luat dintr-un lan, decorat azi cu spice
Să nu-şi piardă culoarea, de tu... nu vei vrea, să te-ntorci.

Am privegheat tăcut să văd un Azur dimineată,
Puţin din seninul lui, în ochii imenşi să-ţi strecor.
Şi verde luat în vară, din smarald de verdeaţă,
Să-ţi migdalez Insomnie ochii, nenchişi-de-atât dor.

Partituri suave de liră şi-o notă de harpă,
La voce-am pictat cu grijă şi-un acord lin, de pian
Îţi aşez azi, fularul croit din albă mătas(ă)...
Şi uite aşa, iar... cu tine, va mai trece un an.

Insomnie, mă uit domol şi portetul ţi-i gata!
Te adorm cu puţine miresme de lavandă acum,
Eşti, paradoxal, lângă mine acum aliata
Şi somnul pe veci l-aş preface, într-un nor albastru
.... de fum.

Exibição de banda militar - Um espectáculo imperdível!

Zavoianu Vali - J'aime la vie


Cu triluri prelungi soseste dimineata
Din visele lungi m-am trezit fericit
Senin imi dau seama ce mult iubesc viata
Si zilele toate ce le am de trait.

Cu inima plina de tot ce m-asteapta
M-arunc iar in ziua ce-n dar o primesc
Si urc cu incredere inca o treapta
Pe-o scara ce-i viata si drum omenesc.

Ferice de mine, caci iata, impreuna
Pasesc langa mine surazandu-mi si ei
Prietenii mei ce venira sa-mi spuna
Ca nu mai sunt singur in drumul spre zei.

Invat bucuria prin ochii deschisi
Splendori marunte ma incarca de viata
Si caut cu gandul in norii proscrisi
Noi triluri prelungi in orice dimineata.

Zavoianu Vali, 19.10.2011

Calatorie ( poezie neterminata :) )



Zavoianu Vali

Calatorie ( poezie neterminata :) )

Plecam de obicei fara bagaje
Calatorim prea des fara bilet
Si adunam in suflet peisaje
... Care danseaza ca-ntr-un vechi balet.

Si cand tarziu ajungem la rascruce
Si cautam pierduti pe maine-n ieri
Simtim pe umeri greaua cruce
A drumului ce duce NICAIERI.



Zavoianu Vali sper ca stiti, ce urmeaza :)) sper sa ma ajutati sa scriu restul :)

Alexandra Manea Tot ratacim pe drumuri ca orbetii
Ne amagim ca toate au un scop,
Ca vom afla un sens al vietii
Far’ sa citim ce scrie-n horoscop.

Alexandra Manea Cred c-ar fi mai bine sa incerc maine, caci am o viziune cam pesimista asupra acestei calatorii in clipa de fata si ar fi pacat sa-ti stric versurile, Vali!

Zavoianu Vali termina! nu strici nimic

Zavoianu Vali vreau sa scrii ce simti

Zavoianu Vali nu te iubesc numai cand esti optimista.....ma tem ca te iubesc tot timpul. asa ca........scrie te rog

Gavril Cati Chemare


Am mult prea multe vise incepute
Si multe lucruri inca nu-nteleg.
Bagajele stau vraiste, nefacute
Si n-am nici bani pentru bilet intreg.

Nu stiu nici drumul unde ma va duce
Pentru oricare gand, am pasii mici,
Cararea se opreste la rascruce,
Asa ca mai raman un pic aici.

Mai sunt cuvinte care sa m-atraga,
Chemari pe care inca le ascult.
Si poate -o sa raman aici intreaga,
Sau jumatate, sau un pic mai mult. 4 august 2007 Slobozia :)

George Roca Stropite cu lacrimi de dor si regret.

Mihaela Aldea Căci drumul are bariere multe
Şi noi nu ştim ce tren am aşteptat
În gări acum nu-i nimeni să asculte
Decât semnalul scurt al unui impegat

Zavoianu Vali seara buna domnule George !

Alexandra Manea Cu sufletu-aruncat in geamantan,
O carte si un gand hoinar,
Pornesc la drum si zau ca habar n-am
De-i plin de dulce sau de crunt amar.

Gavril Cati Alunec, pierd, mi-aduc aminte
Ma-nalt, ma mistui cateodat'
Dar stiu sa plamadesc cuvinte
Sa scriu povestea mai curat.

Gavril Cati Sunt punte intre timpul care moare
Spre a cuprinde-n mine timpul nou,
Sunt vulturii ce vin sa ma-nconjoare
Fara cuvantul ultim din ecou.

Zavoianu Vali Ne indeletnicim de-atata vreme/ Sa ingropam in noi tot ce am fost/Privirea noastra trista azi se teme /Sa vada in oglind-un chip anost.

Gavril Cati Sunt numai loc de trecere uitat,
Cu buzele lipite de taceri
Si adevarul mort, abandonat
In mitul dintre maine, azi si ieri

Raul Marian E mai usor sa-l colorezi pe ieri
In nuante delicate pentru maine
Mai nefiresc in doi sa speri
Nesila pentru ieri si drag de maine.

Gavril Cati Prea des uitam cum sa ne fie bine,
Prea multi insingurati avem in jur
Si multi sunt cei care se pierd pe sine
Cand nasterea si moartea prind contur.

Mihaela Aldea Privesc pe geam la trenul care pleacă
Şi cred că am ales... ce-a fost mai bun
C-un ochi plângând, sperând că o să treacă
Să nu mai vadă gara, atunci când mă răzbun

Gavril Cati Cand haul ne va invada fiinta,
Daca vom sti doar noi cu noi sa fim,
Abia atunci vom inventa stiinta
De a fi singuri fara sa murim.

Alexandra Manea Sunt eu, cea de ieri si de azi,
Ma-ndrept catre-un maine incert...
O flacara-n suflet sa arzi
Nu-i simplu, te mistiuie-ncet!
Si ard tot trecutul in scrum,
Cladesc viitor din cenusa.
Si-o iau de la zero acum!
De nu, stau tot jocul pe tusa!

Zavoianu Vali Am scormoni cu muta disperare/ Sa scoatem la lumina inc-o dat/ Puterea de-a iubi cu incantare/ Si nebunia dulce din pacat.

Raul Marian Din tren ti-as face semn cu mana
Cu sarutari de stima-n gaj
Dar trenul pleaca si cucoana
Taraste-n spate-un vechi bagaj !

Gavril Cati Avem acelasi inceput,
aceeasi clipa-ncarcerata
cedam aceluiasi sarut
iertand de fiecare data.
Am retrait acelasi mit
am suferit aceleasi patimi
aceleasi lumi am cucerit
si-am plans mereu cu-aceleasi lacrimi.
Ne cheama acelasi adevar,
acelasi cer ne inveleste, aceleasi intrebari ne dor,
si-aceeasi moarte ne pandeste.
Ma-ntreb si-acum , ca-n alte dati,
Dar tot nu-i timpul sa-nteleg:
de ce doar doua jumatati
anume, fac din noi intreg?!

Gavril Cati hai sa ne-ntalnim pe pleoapa
unei ramuri de cais,

sa ne facem cuib la vama
dintre nastere si vis.

hai sa facem inc-odata
din tacere vorbe noi,
sa le punem laolalta, sa fim muti,
dar amandoi.

Alexandra Manea Si stiu ca nimic nu e simplu
Pe drumul cel far’ de-nceput,
Ca poti in al inimii templu
Sa uiti de prezent, de trecut…
De risti sa te duci mai departe
Comori si-ntelesuri poti sti!
Un dram de curaj te desparte
De-o lume ce-o poti tu cladi.



Gavril Cati stam la acelasi capat al tacerii
si-mi cresc in ganduri cuvinte nerostite
si ma cufund in bratele durerii
si scriu cuvinte ce nu vor fi citite...

Zavoianu Vali Sa ne mai scriem visatori iubirea/ Sa mai simtim in zbor prin vene fluturi/ Cum fac sa imi recapat fericirea? / Tu -viata...catre ce ma scuturi?

Gavril Cati Pornesc cu visul inapoi
Spre orizontul definit,
Si nu mai stiu care din noi
Traieste trist sau a murit.

Pornesc razboi pe timp de pace,
Rostesc cuvinte invrajbite,
Un sunet trist, vioara tace...
Noi suntem doua suflete ciobite.

Gavril Cati Pornesc cu stangul inainte
Sa stiu ce culme voi atinge,
Si stiu blestemul in cuvinte
Si rugaciunea ce il stinge.

Pornesc spre noi, sau peste noi
Suvoaiele de ganduri demascate,
Si ne oprim tot amandoi...
Dar tu aici,eu mai departe.

Ramai cu vis, sau cu cosmar,
Desparte-ma de legea ta,
E intre noi o piatra de hotar
Si intre noi, firesc va sta.

Alexandra Manea Versurile voastre sunt atat de frumoase si de profunde, dragii mei! Cand voi avea ocazia sa va cumpar cartile din librarie? Sa ma invitati la lansare! :)

Gavril Cati Se spune ca-i la fel mereu;
Fugim de-acelasi ideal.
Povestea mea am s-o scriu eu
Pana la fraza de final.

Gavril Cati Se spune ca povestea-i scrisa
Pana la fraza de final.
Eu intru-n lumea interzisa
Sa pun macar un punct banal. :P

George Roca Lasat-am acasa parintii
In drumul lor spre-a iernii echinox
Sa caute-ajutor pe la toti sfintii
Din calendarul crestin-ortodox.

Raul Marian Buna seara domnule Roca! Cu drag ...si emotie va asteptam de fiecare data. SI tolba dvs ...are atatea emotii pt cei ce doresc sa le primeasca..

Gavril Cati Si astazi privesc in calendar/Si pentru mine e zi sfanta/Si am primit deja in dar/O generatie in blugi"' ce "LA MULTI ANI ''...imi canta!!!!' :)

Gavril Cati Alunec, pierd, mi-aduc aminte
Ma-nalt, ma mistui cateodat'
Dar stiu sa plamadesc cuvinte
Sa scriu povestea mai curat.

Emil Marian Ar fi o continuare de unde s-a oprit Vali.

Emil Marian Din ceruri se aude o voce ca de tunet
Ce peste noi coboara de parca ne striveste.
Tot corpul parca doare de la al ei rasunet
Genunchii se-ncovoiae, de parca ne loveste:

“Dar unde v-ii credinta cu care ati plecat
Unde va e curajul ce v-a impins la drum?
Ce-ati inceput o data lasati neterminat
Si totul e-o risipa, si totul e un fum?”

joi, 24 noiembrie 2011

Raul Marian - Fluturi ...

Zadarnic cerc ma strange-n colturi,
Abisul invers s-a sfarsit
Vapai de magma urca fluturi
Ore ... si timpul a cersit.

Incalec muntele genune
Aievea fluturii imi sunt
Nu stiu de este o minune
Uitata-n orizont carunt.

Verigi de nimb arunc spre tine
Agale sa-ti sti casa ta
Legitimi condamnati in sine
Iar visul poate innopta.

Alexandra Manea - Alix in tara culorilor

Desi sursa mea de inspiratie a fost o armonie de vers si culoare (da, Manzala Paul Augustin, despre originala ta poezie este vorba), ma tem ca experimentul meu e doar un talmes-balmes de vorbe spoite... Indurare, dragii mei! Sa nu ma criticati prea tare!


Din tacerea-ti violet am cules un gand albastru
Si-am privit incet spre cer catre-al noptii ocru astru.
Un fior de jad cuprinse inima mea zmeurie,
Caci tanjea turcoazu-mi suflet mai aproape sa te stie.
Vorbele-mi se prind in versuri si in rime ciresii
Si glasul meu te indeamna mai aproape sa imi vii.
Cand cu ochii-ti de absint ma privesti zambind feeric,
Ma topesc si ma scufund intr-al noptii intuneric.
Imi pictezi lapis-lazuli si-mi picuri acvamarin
Pe a sufletului panza ce se bucura din plin
De al mintii tale geniu si de-atingerea-ti maiastra.
Oare cum sa-ti multumesc c-ai deschis acea fereastra
Catre-o lume-n care visuri si sperante ivorii
Se-nghesuie sa-mi alunge orice temeri cenusii?
Lasa-ti fruntea argintie pe umarul meu opalin
Si da-mi zambetele toate, ca in palma sa le tin,
Caci promit ca n-am sa gadil al buzelor tale contur.
De-am sa-ncerc sa sorb o soapta impletita cu azur,
Sa stii ca doar noaptea bruna de furtu-mi e vinovata
Caci ma-mbata cu-al ei fosnet si ma ameteste-ndata.
Tot suspin de bucurie intr-o blonda incantare
Si-un murmur bej de chitara ma-nfioara-atat de tare
Ca ma tem sa nu te sperii si sa fugi grabit pe-alei
Ratacind printre iluzii cu subtil parfum de tei
Si gandind ca sunt nebuna si ca te-am vrajit pesemne
Si ca noaptea asta sigur o greseala tre’ sa-nsemne.

Daian Daniel - Caută-mă în tine

fruntea răvăşită în măduva geamătului

avea pleoapele neînchise în pântecele nopţilor epuizate
cu toate coastele crescute invers
aveam loc să ne atârnăm poftele închipuite
în zidurile camerei decolorate
unde am închiriat pe bani frumoşi câteva minute din tine
femeie crescută în mijlocul descompus al oraşului
dintr-un colţ al buzelor mă priveşti ca o viperoaică
cum îţi molfăi degetele ca un desfrânat
cuvânt lângă cuvânt pur şi simplu nu înţeleg
de ce nu te prinzi de faptul
că nu ne-am fost niciodată umeri
poate
doar sprijin în paharele desperecheate
de unde am băut însetarea trupurilor goale
până nu am mai ştiut de noi sărutul

caută-mă în tine de la început

Zavoianu Vali - Sete de culoare

Sevalet de-un alb salbatic
Asteptand culori promise
Sa le-aseze un lunatic
Cu-a lui pensula de vise.

Asta sunt si sunt o boare
De zbor dulce si curat
Plangand dorul de culoare
Si caldura de barbat.

Sa iubesc in rosu focul
Si-n albastru nebunia
Sa mai am tanjit norocul
Sa-mi fac bleu melancolia.

Trupul meu supus asteapta
Rochii verzi si aramii
Sufletul un vis desteapta
Sa-l pictezi cand o sa vii.

Pe o muzica de mare,
Valuri ce se sparg de tarm
As imbratisa culoare
Nenorocul sa mi-l sfarm.

Cer senin albit de norii
Din zenit, asta sunt eu
Sunt datornica culorii
Panza pentr-un curcubeu.

Si imbratisez cu sete
Toata roua de pe flori
Mi-mpletesc zambind in plete
Melodia de culori...

Zavoianu Vali - Iluzie


As atinge chipul tau fara de nume...
parca stiu forma lui.
E desenata undeva in constiinta mea.
Nu stiu cine esti, stiu doar ce ma faci sa simt.
As striga visul meu pana la tine...
nu stiu unde esti, dar parca stiu ca esti acolo,
unde va ajunge ecoul strigatului meu.
Am prins de mana un inger,
nu stiu de unde a aparut, dar parca stiu
ca aripile lui ma vor ajuta sa zbor.
Niciodata pana acum, talpile mele goale
nu au atins un nisip mai cald decat acesta...
al plajei tale.
Niciodata pana acum mangaierea ce o simt
nu a fost mai dulce.
Din ce plamada esti zamislit, necunoscutule?

Manzala Paul Augustin


Ma simt de-un rosu inutil
Desi sunt de-un obraznic verde
Albastrul ochilor,subtil...
In nori de gri de fum,se pierde.


Esti visul ce-am visat in bleu
Cand adormeam in negru,singur
Desi te tot zaream maro
Simteam ca tu esti roz,sunt sigur!

Si te astept...portocaliu,
Cu vise aramii in palma,
Cu cat pot eu sa fiu de viu

S-apari,purtand culori de dama!

Si te-am pictat cu violet...
Stiind ca iese greu culoarea,
Tu m-asteptai pe sevalet
Eu ti-aduceam in brate...marea!

versuri, pardon, poezie, pardon cuvinte...in culori, fara titlu, pictate pe un sevalet improvizat din...blugi!

miercuri, 23 noiembrie 2011

Mihaela Aldea - La poarta clipei...

Mi-a bătut la poarta clipei, Toamna cu acord de liră,
Îmbrăcată mai boemă, am crezut că-i o copilă...
Am rămas puţin uimită, neştiind cum s-o primesc
Fiindcă-i o distinsă doamnă,m-am gândit...să îi zâmbesc.

Am privit-o o secundă, printre fire de gherghină
Din azurul tinereţii, se pudrase cu lumină...
Iar din albul ce în vară, curcubeul desenează
Şi-a luat nuanţe focoase, care n-o intimidează.

Ocrul părului din frunze era răvăşit de vise,
Ce valsau dintr-un trecut, doar de timpuri interzise.
Coborând de pe tărâmul basmelor fără sfârşit,
În cascade lungi de bucle, care curg neostenit.

Ochii de-un smarald târziu, mă priveau cu nostalgie
Pe sub borul larg ţesut, din dulci fire de gutuie.
Genele, prelung întoarse, din tulpini de tufănică
O făceau să pară toată, vis purtat pe o aripă.

Un măr rumen ce furase, dintr-un mac toată culoarea
Buzele îi creionase, parfumând în treacăt zarea.
Ca atunci când îţi şopteşte, să te vrei nepământean
Plămădind lumini şi umbre, legănat de-al ei alean.

Glasul ei, fărâme frânte din iubiri neîmplinite
Fac din vânt şi plâns de aripi, ca şi zeii s-o imite
Coborând de printre aştri, rugă... pare vorba ei,
Ca mireasma primăverii, luată doar din flori de tei.

M-a luat domol de mână, fără s-o întreb ceva...
Presurându-mi peste gânduri, fire reci din bruma sa.
Îmi dau seama că nu-i glumă şi că viaţa nu-i poveste
Vreau să trăiesc toată clipa...ca şi toamna, una este.

Daian Daniel - Strâns lipit de pământ caut vânt

realizezi că îmi este foarte greu să te cred pe cuvânt

de vreme ce zilele au intrat în greva foamei
ca o herghelie de sălbăticiţi ce-şi galopează neliniştea
 într-o cămaşă de forţă

în fiecare zi
avem aceeaşi discuţie fără balustrade
să ne sprijine dimineţile înfofolite
ca nişte păsăroi de colecţie
strânşi lipiţi de fiecare parte a mlaştinii unde ne ascundem de vânt
grămada mea de vreme nu se grăbeşte să caute răspunsuri
stă în nemişcarea umerilor drepţi de durere

culmea este că aseară
când am ieşit să ne plimbăm nefericirea
printre aleile încărcate cu trupuri mă strângeai de palme
ca un ţipăt

în timp ce eu vegheam să nu existe ore absurde în calea noastră
m-ai întrebat de ce tu eşti singura femeie care mă ţine de mână
până în staţia întârziaţilor
unde toate celelalte umbre
îţi privesc cu invidie palmele încărcate cu glasul meu de fumător

eşti atât de sufocată în privirile lor încât te acoperi de tot frigul
adunat de călcâiele spălate în noaptea care tocmai şi-a pierdut
conturul de trupurile noastre înşiruite
nu-i aşa că îndrăgosteala noastră a început să ruginească
în pernele pline cu ochi?

Zavoianu Vali - Diagnostic

Ma intreb, a cata oara ce-onsemna patriotism

Si incerc sa nu ma doara ca-l faceti eufemism
Ma intreb de-aveti credinta si ce ati facut cu sfintii
Si de ce-ati uitat cu totii sa va mai cinstiti parintii.

Auziti-i cum ingana Tatal Nostru azi si Crezul
Unde va mai este Nunta? Ce facura-ti cu botezul?
Caci purtati pe cele sfinte ca pe-un simplu accesoriu
De-au ajuns acum gonite sau impinse-n derizoriu.

Caut peste tot romanul,in voi, ce vorbiti ca mine
Si gasesc straini de tara, ipocriti, oameni-ruine
Ce-si invat-atat copiii : Valentine"s si Haloween
Caci Craciun si Dragobete mai inseamna prea putin.

Am citit cu-amaraciune astazi intr-un nou ziar
Cum ca tara noastra-i dusa si e totul in zadar
Si vreo patruzeci de semeni comentand lasara semn
Injurand cu-ncrancenare un roman curat si demn.

Ca-ndraznise sa descrie tara cum o vede el
Si sa deseneze harta tarii noastre pe drapel.
Faceti-va analize! Diagnosticul e grav.
Cred ca tara noastra are astazi un popor bolnav.

Bata clopot de trezire si invie din mormant
Toti stramosii laolalta ce-au sfintit acest pamant
Si de v-ontreba de tara vreodata cineva
Sa gasiti in voi credinta cea pierduta undeva.

Si sa tune iar raspunsul care-odata rasuna
Tara mea se cheama simplu : Dor, Credinta, Dacia.

Daniel Ali Salomia - Cautare


Am adunat atatea,
Ape-n calea mea
Si atat de lung,
E drumul
Catre tine,
Incat am inundat
De lacrimi,
Tara ta,
Cu doruri de coline.
Si muntii am taiat
Razand,caci am aflat,
De tine.
Tu...lac ce ma
Astepti de mult.
In delta ne
Vedem,chiar maine.
Eu...fluviu,vin
Sa ma intalnesc,cu tine.

Mihaela Aldea - Obscur de vid...


cobor câteodată
pe o coastă de gând
rămas schilodit
 în antiteza începutului
fără să privesc
răsăritul apusului

povârnişul se adânceşte
cu fiecare respiraţie de pas
într-o vulcanică ardere
de gheţari neciopliţi
în peştera fiinţei mele
prea gol de prea mulţi
umplu densitatea
suprasaturaţiei din nemine
stalactitele prind rădăcini
care încolţesc neputinţă
din flori de stalagmite
ale fiecărui cuvânt nerostit
din multul de nimic

mă descalţ la primul licăr
lumina cade confuz
şi mă las în urmă
nu mai pot târî pe întuneric
ciubote înnoroiate
de humă din arderi de aripi
care-au zburat himeric
prin clipe într-un obscur
luminos de opac

eu sunt din fiecare
fiecare nu sunt eu
şi totuşi
eu-Eu sunt
când mă întorc
fără să ajung
la primul
capăt

nu ştiu unde m-am pierdut
şi-aleg
vid

marți, 22 noiembrie 2011

Zavoianu Vali - Vesnicului indragostit

Scari catre cer ridicate

Vise pierdute-n zenit
Toate din tine-s plecate
Iarasi in tine-au venit.

Un zambet si melancolia
De talpa ta goala-s legate
Se-asterne pe drum nebunia
Din visele tale uitate.

Umbra de timp ce te-mbraca
Vesnicule indragostit
Drum prin lumin-o sa-ti faca
Tie, acel ce-ai iubit.

Si cand tarziu va sa fie
Drumului tau, soapta calma
Visul din vis va sa-nvie
Sufletul scos azi in palma.

Si vei mai scrie pe tample
Drumului tau pribegire
Esti ce a fost sa se-ntample
Esti un nebun de iubire.

Zavoianu Vali - Abur de aripa

Sunt prea marunta sa dainui

Sunt o farama de om
Visul de zbor il mai tainui
 Si mi-l sadesc ca pe-un pom.

Sunt impletiri de dorinta
Abur de-aripa in vis
Sunt drumul spre nefiinta
Si sunt poemul nescris.

Pasii ma poarta prin greul
Vietii si-acestui destin
Merg catre maine si Eu-l
Nu mi-e decat un suspin.

Am doar sa caut curajul
Tainic raspuns la-ntrebari
Visul imi este bagajul
Si ma imbrac in mirari.

Zavoianu Vali - Poem amar - unui parlamentar

Cum sa iti mai fie tara draga
Cand umanitatea te-a lasat
Si te-nchini ranjind numai la spaga
Cu-amandoua mainile ai luat.

Cum sa iti mai fie tara draga
Cum sa mai conteze-nfometate guri
Cand ai banii tai murdari din spaga
Si faci la Paris cumparaturi.

Pentru spaga ti-ai vandut parintii
Si ceri spaga pana si sa minti
Sufletul ti-l vinzi pentru argintii
Care au ajuns sa-ti fie sfinti.

Si te duci mereu avid la banca
Sa schimbi Romania pe nimic
Asta-i tot ce te intereseaza
Daca spaga astazi e mai mare-un pic.

Stabilesti azi pretul tarii pe o suma
Si o vinzi intreaga sau pe rand
Si stergi harta simplu cu o guma
Vei eradica-o in curand.

Zavoianu Vali - Rugaminte

 Astazi voi merge-am decis
 Spre orizonturi deschise
 Din magazinul de vise
 Sa imi mai cumpar un vis.

 Nu mai bani nici de paine
 Dar imi permit sa visez
 Soarele sa mi-l asez
 In dimineti si in maine.

 Nu pot s-adun lucruri desarte
 Visarea e tot ce mai am
 Ma-mbrac in acest amalgam
 In drumul ce duce departe.

 Depun toata viata simbria
 In contul din suflet deschis
 Banuti ca sa-mi cumpar un vis
 Si ca sa-mi traiesc nebunia.

 Si de-aveti raspuns la-ntrebare
 Pe unde gasesc azi deschise
 Mai noi magazine de vise
 Sa-mi scrieti va rog o scrisoare.

21.11.2011, Z.V.

Alexandra Manea - Primul fulg de nea

Astazi am zarit primii fulgi de nea in Bucuresti...

Primul fulg de nea, bezmetic,
Intr-un dans pur geometric
Se agita, sta sa zboare
Si tot striga-n gura mare,
Ratacind pe starzi si-alei:
Hei, dar unde-s fratii mei?
Ma-alungara dintr-un nor
Moale, pufos si usor
Si mi-au spus c-aici la voi
Iarna cea cu par valvoi
Chiar de ieri de dimineata
Un regat de frig si gheata
A cladit dintr-o miscare
Fara pic de remuscare,
Alungand frumoasa toamna
Cea cu-alaiul ei de seama
De frunze in mii de culori
Ratacite-n patru zari.
Bag de seama ca mintira…
Oare chiar ma pacalira?
Ce sa fac daca sunt singur?
Te iau cu mine, desigur,
Dar sa nu le dai de veste
Celor frati ca inca este
Toamna in sufletul meu
Astazi, maine si mereu.

CAM - 22.11.2011

Daian Daniel - Jurnal de călătorie la sfârşitul sufletului

 viaţa este un imens împrumut cu dobândă de sută la sută
 plătit cu întârziere de fiecare nou-născut la neprevăzuta moarte
 a ultimului datornic

 dacă aş conştientiza când am încetat să trăiesc absurditatea unei dependenţe de un posibil cerc
 tot un nemulţumit voi rămâne în fruntea ochilor tăi grăbiţi să aşeze în gura mea ne-cuvintele unui adevăr din care au crescut colţuri de umezeală

 omul din mine are o frică atât de mare de suflet încât se întemniţează
 în raţiunea ilogică a celorlalţi necrescuţi la timp
 din care frumuseţea spoită nu salvează lumescul încrâncenat
 în taina botezatului pe capete

 insuficienţa cărnii

 din pântecul adormit al unui consens transpiră anotimpuri
 ca un aşternut de vremelnicie în care insuficienţa nu îşi găseşte liniştea cărnii
 este doar un jurnal de călătorie la sfârşitul sufletului
 o junglă din picioare şi mâini înlănţuite în aşteptarea veşniciei

 nu am pretins niciodată că aş fi înger de pământ
 că îmi ascut vinovăţia în fericirea zburătorului
 sunt doar un săritor de performanţă
 spre moarte

Ene Adrian Daniel - În grădină

 În grădină e război,
 Larmă mare, tărăboi,
 Un bondar nebun, străin,
 Cere mâna unui crin.

 Iar l-a ameţit nectarul,
 Dintr-un mac avea paharul,
 Zbura-n salturi, dar cotit.
 Era pe la asfinţit.

-Uite domne, ce tupeu!
 Se agită gura de leu.
 Lângă ea o crizantemă
 Se închide în dilemă.

-Fiţi unite!Fără milă!
 Strigă tare o zambilă.
 -Du-te! pleacă, piază rea!
 Strigă firul de lalea.

Scuturi mici din ghiocei
 Fac redută-n jurul ei,
 Pe cărare vin ostaşi,
 Trandafiri şi toporaşi.

 La răscruce de alee,
 Stă prinţesa orhidee,
 Ea veghează în grădină,
 Dintr-o dată lung suspină.

-Floarea crinului e pură,
 Fala noastră din natură.
 E plăpândă, e suavă
 Pentru mintea ta bolnavă.

Iarăşi ai venit bondare
 Rătăcind a ta cărare,
 Căutând la noi mireasă
 Când durerea te apasă?

 Iarăşi ai venit grăbit
 Dintr-un lan abia cosit,
 Să schimbi rostul, rânduiala?
 Sabie îmi e petala.

 Noi vrem pace, armonie
 Nu cumplită duşmănie!
 Ura să rămână-n teacă
 Te rugăm, acuma pleacă!

 Gâza pleacă, e spăşită,
 Parcă-n aripă lovită,
 Lecuită e, se pare,
 Să zboare din floare-n floare.