Toamna tarzie… de Lacramioara Lacrima

Miroase a toamna asa tarzie

Pe jos sunt frunze, o puzderie
Si ploua, ploua, neincetat,
Te caut iar, te-am cautat…
Pastel de toamna colorat
In gandul meu eu te-am chemat
Si fascinant vantul adie
In toamna care e tarzie…
Covor de frunze umede
Formeaza drumuri netede
Iar stropii ploii cad pe ele
Pe banci in parc si pe alee…
Norii pufosi, pe cer se-ntind
Cu palma, fata mi-o cuprind
Visez la tine stand la geam
O pasarica vad in ram…
E singurica-n pom si canta
E atat de mica, zgribulita
Tristetea-mi vine dintr-o data
Privind la ploaia care bate…
Ea bate iar la geamul meu
Asa cum a facut mereu…
Iar soarele de n-o sa vie
E o zi de toamna asa tarzie…

Un nor ofteaza…fulgera
Dar lacrima n-o spulbera
De dor suspina inimioara
Ecou de stropi ce cad afara,
Tablou de arama si lumina
Culoarea pare anonima…
Baltoacele se nasc intr-una
Te voi iubi intotdeauna…
Decor de toamna ruginie
Toamna frumoasa si tarzie
Esti o craiasa ca-n povesti
Tu visele mi le croiesti…
Ma uit la crengile uscate
In pomii goi stau aplecate
Simt zile reci dar sunt cu tine
Toamna imi este mai senina
La noapte de va mai ploua
Iubirea-mi este alaturea…
In murmur lung si in mister
Iar luna de n-o fi pe cer
Eu vocea ta voi auzi-o
In tremur de toamna tarzie
Voi adormi cu visul meu
In care sunt…doar tu si eu…