Şi cerul cursese pe dealuri
Ploua sfâşiind tot amurgu-n fâşii
Şi marea muşca surd din maluri.
Pe-o stâncă, doar farul de ani gârbovit
Aruncă firav o lumină
Ce-mbracă un val şi al lui zvârcolit
De nepământeană jivină.
În zarea de zmoală bat tobe de fier
Copacii de frică se-nchină
Şuvoaie de apă se-amestecă-n cer
Ca-n marea pedeapsă divină.
Un bici de lumină plezneşte de sus
Şi geamătul mării zvâcneşte
Se pierde apoi rătăcit la apus
În umbra de nori care creşte.
Şi creşte de parcă doi munţi uriaşi
Apasă cu umerii totul
De valuri şi-a lor zvârcolire atraşi
Stârnind fără seamăn potopul.
Se cască hulpave din val negre guri
Ce-şi scuipă spre ceruri furia
Şi-n cer uriaşii cu umerii suri
Întorc înzecit vijelia.
Marasmul cuprinde-ntunericul greu
Şi chinuie sufletul mării
De parcă departe-a plecat Dumnezeu
Şi pradă ne lasă uitării.
15.11.2012,Zavoianu Vali
Pe-o stâncă, doar farul de ani gârbovit
Aruncă firav o lumină
Ce-mbracă un val şi al lui zvârcolit
De nepământeană jivină.
În zarea de zmoală bat tobe de fier
Copacii de frică se-nchină
Şuvoaie de apă se-amestecă-n cer
Ca-n marea pedeapsă divină.
Un bici de lumină plezneşte de sus
Şi geamătul mării zvâcneşte
Se pierde apoi rătăcit la apus
În umbra de nori care creşte.
Şi creşte de parcă doi munţi uriaşi
Apasă cu umerii totul
De valuri şi-a lor zvârcolire atraşi
Stârnind fără seamăn potopul.
Se cască hulpave din val negre guri
Ce-şi scuipă spre ceruri furia
Şi-n cer uriaşii cu umerii suri
Întorc înzecit vijelia.
Marasmul cuprinde-ntunericul greu
Şi chinuie sufletul mării
De parcă departe-a plecat Dumnezeu
Şi pradă ne lasă uitării.
15.11.2012,Zavoianu Vali
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu