un singuratic lac de-ai fi
în nufăr m-aş preface
ca veşnic tu să mă săruţi
şi să mă strângi în braţe.
de-ai fi un răsărit de soare
în marea adâncă m-aş ascunde
în zori de zi să luminezi
adâncu-mi plin de umbre.
de-ai fi tu luna argintie
aş fi o minunată stea
ca pururi să mă ai aproape
să-ţi pot cânta şi murmura.
de-ai fi tu pasăre stingheră
eu cuib în stâncă ţi-aş săpa
la pieptul meu cu drag te-aş ţine
şi somnu-ţi dulce l-aş veghea.
…
dar tu nu eşti decât un vis
ce nu mă lasă să adorm
nu eşti decât un cântec trist
iar eu îţi sunt refren.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu