VIS LA MAREA EGEE... de Patricia Serbanescu

Să desfac visu-n crâmpeie
Mă inunde... şi-n răstimp
Marea… să fie Egee

Ţărmul… să fie-n Olimp!
Glasul apei ne pătrundă
Până-n sângele-nverzit,
Mângâiaţi de-o caldă undă,
Într-un dor… neostoit.

Elfii mării ne veghează
Printre stâncile-azurii,
Stelele, se-ncorporează
Între maluri sidefii…
Peste munţi şi marea toată
Înălţăm inima plină
În lumina adăpată
Picurată-n rădăcină...

Chiparoşi pe plaiul sfânt
În pădurea ca-n poveşti,
Pare rai pe-acest pământ
Căci aici, uiţi cine eşti !
Mă visez mereu în mare
Pe nisip călcat de zei,
Mă trezesc, pierdută-n zare
Când în braţe… tu mă iei...

Ascult cântecul cu patos
Stâncile fac legământ,
Ochii-nţepenesc pe Athos
Numai leg… niciun cuvânt...
Pescăruşii jos pe mare
Cad prin zarea purpurie,
Sufletu-mi se zbate-n sare
Tresărind… în agonie...