Că e pe plajă sau clepsidră
nisipul fin, e ostoit
De răni cuprinse în firida,
acelui suflet zdrenţuit.
O viaţă e, simţim că-i dusă
când omul drag ne e pierdut,
Totu-i ca vremea, nesupusă
vântul şi valul, nu vor fi scut...
În viaţa noastră singulară
iubirea curge ca o apă,
Dezămagirea-i ca o boală,
turnata-n suflet, se adapă…
Zilele bune le-mpletim
şi doar amorul ne-nfloreşte
Şi-acea iubire o rodim
vremelnic, căci apoi păleşte.
Întreaga viaţă ne-o croim
trăind-o sub acelaşi soare,
Dar niciodată noi nu ştim
că tot ce e clădit din mare
Vor fi... nisipuri mişcătoare.
31 oct.2012
O viaţă e, simţim că-i dusă
când omul drag ne e pierdut,
Totu-i ca vremea, nesupusă
vântul şi valul, nu vor fi scut...
În viaţa noastră singulară
iubirea curge ca o apă,
Dezămagirea-i ca o boală,
turnata-n suflet, se adapă…
Zilele bune le-mpletim
şi doar amorul ne-nfloreşte
Şi-acea iubire o rodim
vremelnic, căci apoi păleşte.
Întreaga viaţă ne-o croim
trăind-o sub acelaşi soare,
Dar niciodată noi nu ştim
că tot ce e clădit din mare
Vor fi... nisipuri mişcătoare.
31 oct.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu