vineri, 9 noiembrie 2012

LIBERI SUB SOARE… de Patricia Serbanescu

Sărutul tău, rămas pe cupa goală
Ca o amprentă pe duhul meu răcit,
Îmi umple-acum doar călimara goală

Căci pana ce te-a scris, a amuţit…

Uscate-s buzele, sărut rămas în vers
Ca spulberat, se duce-orice coşmar,
Am să-l trimit în zbor, spre univers
Să-l caţi iubind, în spaţiul sideral.

De voi ajunge-n paradis, la poartă
O voi deschide larg în urma mea
Si aninându-mă de cer, voi lua o hartă
Dorind să regăsesc, adresa ta…

Toţi îngerii am să-i întreb atunci
De-al meu luceafăr, ce îmi umple firea
Fi-voi acolo, lipsită de porunci,
Când inima ţi-oi scrijeli-o cu iubirea.

Poate-ai să vii, păşind în urma mea
Potecile vor fi acum doar planetare,
Vei fi astrul iubit, iar eu, o simplă stea
Şi amândoi vom fi, liberi sub soare…

08 nov.2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu