de ce m-ai oprit de Renate Müller

când ne-am întâlnit în sufletul meu era vară
iar într-al tău şuiera ascuţit toamna

nu ştiam că ai venit să-mi furi anotimpul
eu în calea ta zâmbind am alergat

în schimb mi-ai lăsat o cameră abandonată
în ea o sobă-n care focul să ardă a-ncetat

din frunze ruginii şi din scame de iarbă
fac aşternut sufletului meu să doarmă

acum străluceşte vara în ochii tăi
iar în mine tremură toamna