„Ce minunată lucrare e Omul!”
Prea târziu de aducem aminte de ea,
Mâinile Tale, cele făcătoare,
Să Ţi le sărut, Doamne, aş vrea!
Dinspre această frumuseţe a lumii
Cuvintele mele nevrednice vin,
Dă-le putere, până la capătul firii
Poemul acesta să-mi fie deplin.
Ia-mi de pe buze mândria, de este,
Pune Adevărul în suflet zălog
Şi nu mă lăsa dus în ispită-
Tată al nostru, atunci când mă rog...
Supărat uneori, fericit de mă ştiu,
Nu zeu şi nici înger aici pe pământ,
„Ce minunată lucrare e Omul!”
Întru numele acesta cuget şi sunt...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu