luni, 15 octombrie 2012

Un pupic,doar sunt bunic! de Elena valeria Ciura

În vis petrecem ca în copilărie
Şi ne trezim cu zâmbete dulcii...

Cum mai trec anii, alţii sunt copii
Şi urmărim a lor eutrofie.

Ne transformăm în miei ori cai,
Ori suntem ce vor ei să fim în joacă,

Ne amintim, nu fără nostalgii-
Şi-am vrea să fim...mai tinerei-oleacă!

Să îi ferim de tot ce n-am putut
Pe-ai lor părinţi, când erau mici..

Nepotul ştie cât de mult este iubit....
,,Hei, buni, trebuie să plec şi vreau pupici!,,

14 oct.2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu