Strivite par şi făr’de mine
Conduse cu un bun-rămas,
Pe drumul greu, ales de tine…
Am să te sorb în curcubeu
Fără cenzură-n respiraţie,
Ne-om regăsi, nu va fi greu,
Două vechi fiinţe din creaţie…
Te-oi recunoaşte dup-aromă
Când mă săruţi poate imberb,
Urmandu-ţi umbra de fantomă
Calca-voi paşii, ce se şterg.
Şi Sus, voi arde pe-al tău rug
Din veşnicie, mă culegi
Când apărând, pe-al boltei crug
Vom străluci în vase-ntregi…
Căci fără tine eu nu sunt
Nu-mi voi intra încă în fire,
Când voi pleca de pe pământ
Voi încerca, să-ţi dau de ştire.
Şi eu voi fi ca tine-o frunză
Ce şade veştidă-n cărare,
Un trandafir pe-o veche pânză
Ce flutură la întâmplare…
Ultima frunză ce pare vorbă,
Ultimul pas, fără vreun sens,
Când viaţa-mi va depune jerbă
Am să păşesc, spre cerul dens…
10.12.2012
Am să te sorb în curcubeu
Fără cenzură-n respiraţie,
Ne-om regăsi, nu va fi greu,
Două vechi fiinţe din creaţie…
Te-oi recunoaşte dup-aromă
Când mă săruţi poate imberb,
Urmandu-ţi umbra de fantomă
Calca-voi paşii, ce se şterg.
Şi Sus, voi arde pe-al tău rug
Din veşnicie, mă culegi
Când apărând, pe-al boltei crug
Vom străluci în vase-ntregi…
Căci fără tine eu nu sunt
Nu-mi voi intra încă în fire,
Când voi pleca de pe pământ
Voi încerca, să-ţi dau de ştire.
Şi eu voi fi ca tine-o frunză
Ce şade veştidă-n cărare,
Un trandafir pe-o veche pânză
Ce flutură la întâmplare…
Ultima frunză ce pare vorbă,
Ultimul pas, fără vreun sens,
Când viaţa-mi va depune jerbă
Am să păşesc, spre cerul dens…
10.12.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu