a început întâi ca un arpegiu
cu vântul care tremură prin crengi
verificând cum frunze cad elogiu
alcătuind de iarnă grele cergi
pământului ce-ngroapă rodnicia
sub patul ruginiu care-o-nnădi
poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia
oceanului de grâu spre a rodi
apoi s-au ridicat în zare cornuri
ce trâmbiţau sosirea în rafale
a hergheliilor de nori şi volburi
ce greu aştern omătul peste cale
ajuns la noi puhoiul de ninsoare
se-acordă-ntr-o superbă simfonie
cu dansul lin al fulgilor ce-mi pare
un joc de îngeri plin de armonie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu