duminică, 17 iunie 2012

Vrăjitorind de Camelia Armati

Sunt vrăjitoarea ce-ți alungă norii
Din înserare până-ți țipă zorii...
Vâltoare-ți sunt: cu mine, toți fiorii
Îți intră-n carne și-ți străbat toți porii.

Sunt iarna ce ne ninge cu lumină,
Sunt osândita cea fară de vină,
Sunt Ana ce-ți plutește-n cana plină,
Sunt întuneric nepătruns și sunt lumină.

Am dinți de-oțel ce rup din tine, tată, 
Am carnea albă ce-nflorește toată
Sub pagina de soartă blestemată,
O ucigașă sunt...nevinovată.

Călătoresc prin lumi ce nu-s văzute,
Tot căutând speranțe ne-ncepute,
Sunt pelerinul schitului din munte
Și-ți sunt sărutul ochilor din frunte.

Și roșu-nvârtoșat ți-e sângele din piept,
Tot verde-nrourat e ochiul tău deștept,
Picioarele-mi adorm, iar mâinile-s pe piept.
Sunt timpul tău...Din timp în timp...mă-ndrept.

Camy Mirela

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu