DILEME... de Patricia Serbanescu

iubitul meu, dacă vei vrea

ascultă stratagema...
de-oi deveni comoara mea,
doar eu... ţi-oi fi mecena…

şi câte n-ai primi în loc
de ţi-aş cunoaşte fiinţa,
atunci când iau obrajii foc
înmugurind dorinţa...

am încercat porţi ferecate
tot pribegind dorul prin stele,
treceau prin mine ca prin sită
scăpând din mâini, vise rebele...

am tot pierdut ce-a fost ispită
şi-n răstigniri, stam risipită...
poate jumatea mea nălucă
mă atingea, cu dor de ducă...

şi trece viaţa val cu val
împrăştiind... les fleurs du mal
aşteaptă sufletul cu dor
să-mi fii tu înger, păzitor !

presară drumul cu flori dalbe
făcându-mi nopţile mai albe!
dilemele...du-le-n zenit
şi-o să-mi rămâi pe veci, iubit!
(antologie-Cronopedia)