Ioan... de Nicoara Nicolae-Horia

“Şi-i vei pune numele Ioan!”
Aşa i-a spus îngerul,
celui mut 
în ne-credinţa Cuvântului...
IOAN!
IO-AN!
Dezleagă-mi, Doamne, limba,
Să pot grăi cu ea,
Nu am crezut când Vestea
I-a spus deşărtăciunii,
Un Prunc la bătrâneţe din Duh
Tu vei avea,
Azi Fiul meu se naşte
Din pântecul minunii.
Ca el Prooroc în lume,
Botezător nu îi,
Acela care strigă, 
Cum în Scriptură scrie:
Să fie netezită în veci 
Cărarea Lui,
Dar cine îi aude porunca
Din pustie?
Dezleagă-mi limba, Doamne,
De lut şi iartă-i vina,
Mă leagă pe vecie
De numele lui sfânt,
Slăvită fie ziua
Când l-a numit Lumina
'Nainte-mergătorul Iubirii
Pe pământ...

 

de Nicoara Nicolae Horia.