sâmbătă, 23 iunie 2012

Bucată cu bucată de Veronica Simona Mereuta

dărâm zidul dintre mine şi eu,
fără majuscule!
Nu mă cred Domn sau Zeu,deşi n-ar trebui să cer ajutor,
aşa cum blasfemia e o mănuşă aruncată cui şi cum n-ar fi,
de povestit...

despre pom,despre omul care sunt,
sădesc aiurea dram de libertate,
fără gând să culeg,
doar să văd odată acel răsărit pentru care 
m-am născut!

Nu iubesc ...la general,
pe generic trec mereu data expirării,
sunt limite de bun simţ(..a nu se citi limitări!),
o poveste o visez de câte ori am nevoie,
fără oi enumerate să-mi adorm
...visarea!

Aşteaptă mult şi bine,
codul sau cheia inimii mele,
chiar e ceva ce nu ştiu 
dacă e esenţial de esenţă,
de păstrat în recipient,
aşa ca exponatele din laboratorul de biologie..

Viul se citeşte mai mult decât l-ai scrie,
cu litere umezite în formol,
şi-l pierzi în durerea ce ţi-o asumi abia după
valuri,şi nori,şi stele,şi 
...colţul acela de curcubeu,
care-i al tău abia după ce 
Tu...ai fost!


22.06.2012
Vero

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu