Cum să nu-mi vii, Când norii mei de teamă,
S-au îmbrăcat în strai de vreme caldă,
Şi se rotesc deasupra mea, ne cheamă...
Cu sori ce curg pe mori de apa-n scaldă
Tu să-mi lipseşti în vara ameţită?
Care-a turnat cireşe galbene-n livezi,
S-a aşezat în ploi prea des venite,
Cu somn tihnit aşteaptă-mă-n amiezi?
De n-ai să vi... Să-ţi fie dor de păsări,
Să te aştepţi să curgă stelele din bolta,
Din vânturi aiurite... de la poluri,
Să se pornească-a zorilor revoltă.
Dar de-ai să vi, aşa noroc să-mi fie
Cu-mbrăţişarea ta lichidă ca răsplată
Şi să-mi rămâi aşa o veşnicie,
În suflet să te ştiu imaculată,
Cătălin Ciorba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu