vineri, 8 iunie 2012

Pierdut in lume de Emil Marian

Prin lume umbla cam nauc, 
In doi, dar singur ca un cuc,
Zile ii trec,altele vin, 
Dar viata-i este un pelin.

De bunavoie exilat, 
Pe unde iapa s-a-ntarcat,
Plecat in lume la castig,
Desi e cald, moare de frig.

Sufletu-i singur plange-acum,
Viata trecuta-i doar un fum,
A risipit atatia ani
Si ce-a ramas… e de doi bani.

Si uite-asa ratacitor
Se usca sufletu-i de dor,
El umbla trist si-nnourat,
De asta lume saturat.

M-ajuta Doamne! el sopteste
Sa stiu cine ma iubeste,
Ca grea povara mi-e sa car
Cu sufletul asa hoinar.

Ca umbla dorul calator
Nu mai e mult si poate mor,
Si las asta lume veche
Fara sufletu-mi pereche.

1 iunie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu