Era prea liniște în viața mea
când ai apărut pe cărarea
ce duce spre suflet.
Ochii noștri se căutau,
buzele noastre-și zâmbeau,
brațele chemau parcă îmbrățișarea
ce avea să ne înrobească inimile.
Tăcerea țipă parcă
peste liniștea ce-mi spune că vii...
că ești aproape.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu