joi, 28 iunie 2012

vânt prin taine de Ovidiu Oana-pârâu

îmi intră-n taine vânt de busuioc
scăpat dintre cosiţe de aramă
sau doar trecut prin caier greu de foc
grijit ascuns sub abur de maramă

mă cotropesc furnicile în sânge
la gustul tău de fruct abia în pârg
cât patima prin pori ţi se prelinge
eu obosesc de-atâta dor şi sârg

e vântul vânt şi pleacă să colinde
iar eu adăst în urma lui cuprins
de saţul ispitirilor flămânde
miros şi gust din care m-am aprins

Ovidiu oana-pârâu la 27 iunie 2012

Parfumul vieţii purificat de Radu Adrian Gelu

Pe moale pat al aşternutelor frunze,
din anotimpuri mereu în schimbare,
merg mână în mână gânduri confuze,
fascicule de lumină filtrate din Soare…

Parfumul de dor, fibra existenţei gând,
spală nopţile visului dus mai departe, 
miros al iluziilor de speranţe vânzând,
ca briza verii fantezia adie a realitate…

Creată de tot mai sus, pe linii de argint, 
seducţie şi fantezii, nu numai în păcat,
cu plăceri pure ce nopţile nu le dezmint,
dăruita iubire, e parfumul vieţii purificat…

DE DOR de Catalin Ciorba

Mi-e dor de-a ta îmbrăţişare,
Şi de suspinul tău mi-e dor,
Îmi umpli lumea de culoare,
Mă rătăceşti în alt decor.

Hai să ascundem... Carul Mare,
Întâi în noi, apoi în sufletele noastre,
Sau să păstrăm o lacrimă din soare,
În şoapte susurate-n nopţi albastre.

Din zori ne-am face începuturi,
Aşa s-ar cuvenii întâi,
Îmbătrâni-vom tineri între fluturi,
Hai suflet drag de mâna mea rămâi.

Cătălin Ciorbă

Foste iubiri de Boris Ioachim

Cu fiecare vară care trece
Mă-ndepărtez de voi, foste iubiri,
Şi inima-mi se face tot mai rece
Şi tot mai mult trăiesc din amintiri.

În amintirea fostelor iubiri
Citesc scrisori de vreme-ngălbenite
Care vorbesc de triste despărţiri
Sau amintesc iubite părăsite.

În amintirea fostelor iubiri
Mai trec cu pas greoi pe câte-o stradă
Şi-mi joacă lacrimi grele în priviri
Iar gândurilor negre mă las pradă.

Şi-n amintirea fostelor iubiri
Când luna-şi varsă vraja peste ape
Împovărat de-atâtea amintiri
Strivesc, oftând, o lacrimă sub pleoape.

Şi-n amintirea fostelor iubiri
Alerg desculţ pe pajişti pârjolite
Parcă vrăjit de tainice porniri -
Ca-ntr-un descânt cu vorbe neştiute.

Cu fiece iubire ce-am pierdut,
Am mai pierdut şi-un strop de tinereţe
De-aceea solitar şi neştiut
Îmi număr anii tineri cu tristeţe.

În amintirea fostelor iubiri
Mă-nchin la stele-n nopţi de insomnie
Când vântul plânge amar cu desfrunziri
Sau când se zbate-n noapte cu furie.

Ca pe-un buchet de veştezi trandafiri
Vă port în suflet - ca pe-o grea povară
Căci amintirea fostelor iubiri
E un blestem ce n-are cum să moară.

Nicicând n-o să vă uit, foste iubiri -
Chiar dacă vremea voastră e trecută
Vă port în suflet, calde năluciri -
Voi sunteţi tinereţea mea pierdută…

Stă mama la geam... de Nicoara Nicolae Horia.

Stă mama la geam și se uită prelung,
Cu privirea până dincolo de departe,
Zările, toate, nu-i mai ajung,
Cât aer de ele o mai desparte?

Stă mama la geam, cu un fel de batistă
Ștergându-și o lacrimă, secată demult,
Mă uit cu durere la fața ei tristă,
Respiră-te, mamă, eu te ascult!

Ce vezi acolo? să nu-ți fie teamă,
Sunt lângă tine aici și mereu,
Stă mama la geam, ca orișice mamă,
Poate stă de vorbă cu Dumnezeu...

de Nicoara Nicolae Horia.
 26 Iunie 2012, în zori...

Dincolo de cuvinte de Vali Zavoianu

Scriu astăzi despre noi și începuturi
Ești în sfârșit aici și îmi e bine
Cuvintele devin pe rând tributuri
Ce leagă tot destinul meu de tine.

În tâmple îmi pulsează tot pământul
Și dincolo de noi și de tandrețe
Cuvintele își pierd discernământul
Dând formă la atâta frumusețe.

Atât de-acut mă-nvăluie dorința
În feluri tot mai neînchipuite
Cuvintele-și declară neputința
De-a-nveșmânta fiorii mei,iubite...

Scriu astăzi despre noi și în cerneală
Am strecurat întreaga-mi tulburare
Cuvintele se-nchină cu sfială
Atât de mult iubesc, încât mă doare.

27.06.2012, Zavoianu Vali

Alege sa iubesti... de Lacramioara Lacrima

Alege sa iubesti
Cat timp tu traiesti
Si nu ezita ...
Sa dai dragostea!
Cand o daruiesti
Iubire gasesti
Caldura pentru suflet
Iar pe fata zambet,
Simti placuti fiori
De cu seara pana-n zori
Noaptea-i ca o vraja
Vis frumos e-n preajma
Adunat in stele
In luna-s mistere
Nu vezi intuneric
Totul pare feeric...
Alege sa iubesti
In loc sa urasti
E asa o minune
Sa imparti iubire...
Iubirea ne aduna
Sa fim impreuna
Acea singuratate
Va fugi departe...

Alege sa iubesti
Si n-ai sa gresesti
Chiar de-adie vant
Vei fi tot mai bland!
In gandul tau pribeag
Cuiva ii vei fi drag...
Iubirea-i duiosie
La viata te imbie
Ca si cum respiri
Aer bun si pur...
E o bogatie
Ti-o trimit doar tie
Nu consta-n palate
Este bunatate
Dor de a oferi
Tu ce ti-ai dori...
Alege sa iubesti
Fara sa gandesti
E unicul drum 
De a fi mai bun
Ziua ar straluci 
Oriunde ai fi
Am sa te iubesc
Sa simt ca traiesc...

IMAGINAŢIE de Patricia Serbanescu

de multe ori mi-am imaginat în capătul creionului 
o pălărie imensă... cât o galaxie...sombrero
care-şi schimbă culoarea la fiecare respiro al meu
desenând curcubee ce-şi înnoadă capetele ...
... apoi, cercurile le urmăream, văzând cum se pierd
în ungherele acoperite cu petale şi frunze mate.
odată... pulsul minţii mi-a transmis că respiraţia mea prelungă a ajuns tocmai în miezul pământului, prin rădăcinile din prelungirea picioarelor ce-s stropite cu humă, unde se amesteca de zor aluatul pentru noua planetă... pentru acea clipă, am simţit că fiinţez... 
între timpii morţi, malaxorul cerului rumega lutul,
zicându-mi că a venit vremea olăritului...
dar pălăria mea mă înşela, curcubeul era desenat în culorile planetelor ce mi se învârteau în minte precum sateliţii...
oare...sateliţii minţii noastre se vor regăsi într-un târziu, printre puzderiile de stele? 
Poate chiar ele ne vor broda pălăriile în culori pastelate, văzute şi nevăzute în neantul... nimicniciei?!!! maybe...

miercuri, 27 iunie 2012

clandestini de Nuța Istrate Gangan


suntem
doi străini
intr-o oarecare gară
pe linii diferite
agățați de trenuri care merg întotdeauna
în direcții opuse și necunoscute

suntem
doi călători
fără bilet, fără destinație
și fără bagaje
pasagerii unor trenuri extrem de personale
dar cu multe semnale de alarmă

O fereastră de Costel Suditu

A venit peste flori ceaţa
Fără să fiu pregătit
Fereastra a fost deschisă
Şi a intrat le nimereală
A plecat fără să-mi găsesc
Cuvintele potrivite pentru 
Despătţire
Le tot repet de atunci
Degeaba
Soarele a ucis-o
Nu va auzi niciodată
Potriveala cuvintelor mele
Mereu modific
Parcă aş mai vrea
Să uit fereastra deschisă
Au rămas câţiva stropi
Pe praful ce colorează pervazul
Cu aduceri aminte
De când corzile fericirii
Bine acordate
Erau ciupite delicat de
Pana destinului
Până să deschid acea fereastră
Spre inima soarelui
Ce te-a atras atât de mult
Când uitând că eşti
Doar ceaţă
Te-ai lăsat sinucisă
De spadele lui.