singură mă plimb
printre aripi de lumini
de-a lungul autostrăzii
prind pene iluminate
le-adun în buzunarul rupt
de vre-o două luni
aşa de pustiu este locul
şi noaptea tace ca luna
pe care aş dori s-o destup
să curgă din ea lichidul
ce-mi tulbură ochii
înecându-i în brumă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu