luni, 11 martie 2013

sunt plină de cuvinte nerostite de Renate Müller

fotoliul din colţ este gol
pătura răvăşită 
pe jumătate plin
paharul cu apă
pierdut
printre cărţi
manuscrise
foi împrăştiate pe jos
nemaiatinse de nimeni

în camera pustie
cu ceasul de veghe
te văd cum zâmbeşti
aievea aprinzi o ţigară
tragi fumul în piept

privesc printre rânduri
de jalusele lăsate
în grădina-nsorită
cămaşa ta nou spălată
a îmbrăcat-o vântul
zâmbesc
îl văd cum se chinuie
să-şi bage braţele-n mâneci
cum se leagănă cu ea în tact
observ viaţa dansează
departe de mine:
mi-e frig şi-mi lipseşti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu