DOUA RANDUNICI de Ion Ene Meteleu

Sub streasina intr-un colt,
Tot vin doua randunici,
Cu cate un pai in clont;
Vor cladi un cuib aici.

Si din lacul cu namol
,,Adeziv'' si-au procurat,
Fac intai cate-un ocol,
Fiindca-i ,,marfa''de furat.

Si cu arta impletesc,
Doar din paie si noroi,
Castelul lor pasaresc,
Pentru o idila-n doi.

Si-n casuta lor cea noua
Se vor iubi ciripind,
Vor face cateva oua,
Ingrijindu-le clocind.

Si spre vara or sa iasa,
Vreo cinci pui,in pielea goala,
Si vor umple-ntreaga casa
Lasandu-si parintii-afara.

Dar gradina-i verde,deasa
Si prin pomi isi fac culcus,
Si-s mereu atenti la casa
Cand plange vreun ,,bebelus''.

Si-apoi toata ziulica
Alearga dupa vanat,
Sa hraneasca toata clica,
Ce sta cu ciocul cascat.

Si nu le va fi usor,
Pana aripi le vor creste
Si-i vor antrena la zbor,
Cand penajul le luceste.

Ca toamna nu intarzie,
Si lor frigul nu le place,
Vor pleca in pribegie,
Iar la anul ,s-or intoarce.