Utopie sau năzuinţă?... de Radu Adrian Gelu

Ca şi picături de rouă pe petale de flori,

îmi curg gândurile, dorurile frumoase,
ca un vis strălucind în curcubeu de fiori,
sau nisip fin dus în şoaptele de mătase...

Nebun de bucurie în stropii de plăcere,
ca lebăda-n vulcan a fi creatura de foc,
o inimă aprinsă ce sfârâie-n jar de miere,
dansez pe sărutarea cicatrice ca-n ghioc…

În lumea cea utopică mă simt euforic,
cum şi visul e aparenţa veşnic perfectă,
cu fantezii de patimi-n Paradis alegoric,
zi de zi speranţa-n iubire tot se reflectă…