Pe mări, printre
stepe, prin ploi,
Să rupem tratatul cu carnea fierbinte,
La luptă, iubite! ”Nainte!
Îmbracă-ți armura din za de cuvinte,
Îmbracă-mă-n piatră, la tine în dinte,
Să faci tu un scut pentru-amândoi,
Din patimi născute în iadul din noi!
Să-mi fii Maresal și să-ți fiu ordonanță,
Să-ți lustrui bocancii cu parfum de speranță,
Să dorm pe afară, să-ți străjui intrarea,
Din fluier să sufli să-ți aflu chemarea!
Cu ranița-n spate, pe front, prin noroi,
Cu ochii la jarul ce arde în noi,
Cu pieptu-nainte și fruntea spre cer,
La arme, iubite! Din dragoste pier!
Războiul e crâncen și tună prin noi,
Grenade de-asalt cu schije de ploi.
Se-nfig și tot hăcuie-n suflet durere...
La arme, iubite, căci dragostea cere!
Să nu dezertăm nicicând din vâltoare,
În luptă să ardem, în focul cel mare,
Balsam pentru rana ce urlă că doare
Și e blestem, și-i binecuvântare!
Camelia Armati
Să rupem tratatul cu carnea fierbinte,
La luptă, iubite! ”Nainte!
Îmbracă-ți armura din za de cuvinte,
Îmbracă-mă-n piatră, la tine în dinte,
Să faci tu un scut pentru-amândoi,
Din patimi născute în iadul din noi!
Să-mi fii Maresal și să-ți fiu ordonanță,
Să-ți lustrui bocancii cu parfum de speranță,
Să dorm pe afară, să-ți străjui intrarea,
Din fluier să sufli să-ți aflu chemarea!
Cu ranița-n spate, pe front, prin noroi,
Cu ochii la jarul ce arde în noi,
Cu pieptu-nainte și fruntea spre cer,
La arme, iubite! Din dragoste pier!
Războiul e crâncen și tună prin noi,
Grenade de-asalt cu schije de ploi.
Se-nfig și tot hăcuie-n suflet durere...
La arme, iubite, căci dragostea cere!
Să nu dezertăm nicicând din vâltoare,
În luptă să ardem, în focul cel mare,
Balsam pentru rana ce urlă că doare
Și e blestem, și-i binecuvântare!
Camelia Armati
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu