Iarnă-n visde Catalin Ciorba

În casa ta... e atâta linişte şi dor,

De ierni prea lungi ascunse-n calendar,
Miresme dulci cu gust pătrunzător,
De cozonaci ascunşi într-un sertar.

Acolo timpul se ascunde după horn,
Legende povestite încetişor, şoptit,
Afară vântul a scăpat dintr-un infern,
Se joacă în copacul mic înghesuit.

Îmi par mai groase nopţile turtite,
În care stelele din jar trosnesc,
Doar mere coapte şi gutui îngălbenite,
Se împrăştie în umbre nefiresc.

Şi dorul de iubit tot de la tine vine,
Din jocuri nesfârşite şi poveşti,
Îmi e atât de dor şi acum de tine,
De acolo sus bunico îmi vorbeşti.

Cătălin Ciorba