Să-l murmurăm acolo
sus pe Munte,
Toți îngerii din cer să îl asculte
... ... Și oamenii, cei mulți, din făgădău.
Mi-e dor să scriu un psalm întru iubire,
Până se face noapte în cuvânt
Și-acolo, între flacără și vânt,
Să-mi fac din el altar de mănăstire.
Mi-e dor să scriu un psalm, ce dor mereu!
Rămas cu tine de la-ntâiul gând,
De la întâia răsuflare, când
Te-a zămislit din coastă Dumnezeu.
Să nu fii singur! Nu așa mi-a spus?
Miroase-n ochii tăi a sărbătoare -
Aș vrea să scriu un Psalm, dar nu e oare
Poemul meu în care te-ai ascuns?
de Nicoara Nicolae Horia
Toți îngerii din cer să îl asculte
... ... Și oamenii, cei mulți, din făgădău.
Mi-e dor să scriu un psalm întru iubire,
Până se face noapte în cuvânt
Și-acolo, între flacără și vânt,
Să-mi fac din el altar de mănăstire.
Mi-e dor să scriu un psalm, ce dor mereu!
Rămas cu tine de la-ntâiul gând,
De la întâia răsuflare, când
Te-a zămislit din coastă Dumnezeu.
Să nu fii singur! Nu așa mi-a spus?
Miroase-n ochii tăi a sărbătoare -
Aș vrea să scriu un Psalm, dar nu e oare
Poemul meu în care te-ai ascuns?
de Nicoara Nicolae Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu