Plâng nătâng .. de Ovidiu Oana-pârâu

Plâng nătâng,

Mă simt

înfrânt.

Veşmânt

de lacrimi

port pe chip.

Nu! Nu e

vis, abis

de spaimă

oglindesc.

Şi se strecoară

în pământ, mormânt

al fericirii.

În urma lor

rămân

strivite, orbite

cu lumini

apuse, opuse

zorilor iubirii.

Rugă primăverii de Leonid Iacob

Dă-mi, primăvară, taina ta  

să te respir, să fii în mine  

şi flori din plete să-ţi culeg,  

cocoarele din zări senine,  

Mai dă-mi un colţ numai al meu  

în care mierlele să-mi spună  

atâtea cântece de dor  

ce-n mine n-au dorit s-apună,  

Iar din izvorul fermecat  

mai adă-mi trup de căprioare  

şi îmi întoarnă din înalt  

plecate aripi călătoare.  

Pe toate, zână, ţi le cer  

cu-a sufletului vorbă vie,  

pe tine însă te-aş lua  

să-mi fii, alăturea, soţie.  

pictează-ţi visul ! de Ovidiu Oana-pârâu

pictează-ţi cerul singur! spune visul

îmbracă ramu'n tonuri de smaralde

roşeşte orizontu-n raze calde

şi vei avea în juru-ţi paradisul!

dar nu uita pe pajişte culoarea

de fraged ghiocel şi vioreaua

fundal sonor să fie turtureaua

în geamuri şi grădini, muşcata-floarea

din picuri albăstrii să faci pâraie

şi decorează ierbile cu fluturi

aleile să geamă sub săruturi

şi diamant strecoară-n stropi de ploaie

spre răsărit când veghea se întoarce

pe bolta largă curcubeu presară

din roua zilei care te-nconjoară

sau norii albi plutind pe cer ca arce

Vantulet de primavara... de Lacramioara Lacrima

Vantulet de primavara
Du-te da-i o sarutare
Celui pe care-l iubescSpune-i ca la el gandesc
Fie ziua, fie seara,
Mai ales in primavara
Cand iubirea infloreste
Peste tot iarba-nverzeste
Sa-i mangai chipul, gurita
Ochisorii, toata fiinta,
Fa-l sa-i fie dor de mine
Sa nu ma scoata din minte
Si du-i cant de pasarele
Sa se bucure ca ele
Un parfum curat de flori
De pe cer s-alungi de-s nori
Sa zambeasca al meu iubit
Sa se simta fericit
Sa stie cin' te-a trimis
Eu cu un tainic suras
Lasa soarele sa bata
Ca si cum intaia data
Dragostea-l va incalzi
Pe mine ma va iubi...

Pe aripi de primavara
Vantulet, tu, haide zboara,
Unde e iubitul meu
Sa nu-i fie deloc greu...
Prin vazduh sa-l inconjori
Mangaie-l pe obrajori
Fa-i carare-n poienita
Sa ma cheme din dorinta...
Sa priveasca ghiocei
Tot gandind la ochii mei
In miros de lacramioara
Sa-i tresare inimioara...
Respirand calda adiere
Sa m-astepte in tacere
Cand seara iar va picta
Luna si o mandra stea
In corola viselor
Lasand frau lacrimilor
Sa ne-aduca fericre
Intr-o dulce-nchipuire...
Vantulet, atunci in noapte
Ai sa ne veghezi aproape
Intr-o primavara blanda
Noi in brate ne-om cuprinde...

REGASIRE de Ion Ene Meteleu

In ochii tai ca doua lacuri,
Adanci,albastre,ma inec;
Si nici nu stiu daca sunt leacuri
Peste acest ,,surghiun''sa trec.

Doar tu cu vraja din privire,
Mai poti s-alini din dorul greu,
Ca-n sufletul plin de-amagire,
S-a-mpotmolit norocul meu.

Acum cand mi-ai iesit in cale,
Spranta iar a prins contur
Si vreau sa-ti spun,nu-s vorbe goale,
Ca te iubesc,chiar pot sa jur !

As vrea sa uiti si tu trecutul,
Ca nici tu n-ai avut noroc,
Ca si pe-al meu,l-a purtat vantul,
Printre straini,din loc in loc.

E timpul la cap sa ne vina
Mintea,ce-a ratacit hai-hui
Si vietii de aventuri plina,
De azi,sa-i punem pofta-n cui.

Sa ignoram ce spun dusmanii
Caci rautatea-i peste tot,
Invidia-i precum sunt banii,
Nu-i am, dar sa-i inumar,pot.

Sa ne-adunam din pribegie,
S-avem o casa,numai noi,
Caci vreau nespus sa-mi fii sotie,
Sa ne petrecem viata-n doi.

TU, CRINUL MEU ALBASTRU-Popa Ines Vanda

Nici astăzi nu pot spune că nu te mai aud, 
Doinesti în mine veșnic, indezirabil zbor, 
Te rătăcești anume cu sufletul tău nud 
În resemnări abstracte de vis amețitor.

Vreau doar o amăgire, atât te-aș mai ruga,
Să-ți pot simți zefirul în zbucium și vâltoare,
Aș vrea să-ți gust polenul, să știu a conjuga
Iubirea mea flămândă cu semne de-ntrebare.

Prin gesturi inocente să-mi spui că mă iubești,
Chiar de-i târzie clipa și visul perimat,
Apoi de ești în stare să pleci sau să-ți dorești
Decorul altei inimi să-l schimbi interimat.

În rugăciune sfântă mă rog să-ți fie bine,
Dar vinovate doruri trudesc în vechi confuzii,
Alintă-mă în vise, vreau să-nfloresc în tine,
Cu stele spală-mi dorul crucificând iluzii.

Vorbesc cu mine însumi, parfumul ți-e prezent,
Îmi ești un crin albastru , mireasma ți-e otravă,
Tu m-ai jertfit în muguri și-n moarte evident,
Ești dulcea mea povară, ispita mea bolnavă.

Visand la tine… de Lacramioara Lacrima

Cand zorile apar
Cu tine ma trezesc
Si visele dispar
Dar tot te-ntrezaresc
In ziua care-ncepe
Cu ploaie sau cu soare
Visul n-o sa-nceteze
Cat de frumos imi pare
Ca pot ca sa visez
Sa ma gandesc la tine
In minte imi creez
Rime ce-or sa se-mbine
Privind in departare
Ganduri eu iti trmit
Iubirii-i dau culoare
Ma simti la nesfarsit
In zambet ma rasfeti
Cu a lui mangaiere
Tresar…in al meu suflet
Patrunde-o adiere
Ma striga-ntr-o chemare
Doruri imi tot aduna
Amurg se lasa-n zare…
Vantul in cant imi sufla…

Incet noaptea se lasa
Astept sa vina luna
Ascult vocea-ti duioasa
In minte mi-e intr-una
Aud ceasul cum bate
Nu s-o fii plictisit?
Tiptil merg la fereastra
Parcul e linistit…
Coboara parca umbre
Nimeni chiar nu se vede
Din pomii fara frunze
Pe cer sunt stele multe
Un nor e ratacit
Il urmaresc tacuta
E singur negresit
La mine…el se uita
Ma-ntreb cati picuri are
Maine, el va ploua?
Alung alta-ntrebare
Te-astept, iubirea mea,
Tu vei sosi in somn
Cu mine iar vei sta
Cat timp eu am sa dorm
La tine voi visa…

RONDEL BUCOLIC de Ion Ene Meteleu

O calda adiere se simte cum pluteste,pe tapsan,
Miros de iarba cruda,emana izlazul ce-a-nverzit,
Iar soarele priveste cu ochi galesi din cer,spre baragan,
Sub razele-i de aur,pamantul la viata s-a trezit.

Pe pajistea mijita sfielnic,de sub recele troian,
O turma de oite cu miei albi,pe lunca-a poposit,
O calda adiere se simte cum pluteste pe tapsan,
Miros de iarba cruda,emana izlazul ce-a-nverzit.

Si-n turma cea condusa de-un caine credincios si un cioban,
Mai mare printre oi,se-nalta-un urechiat cu chip spasit,
Privind cu ochii umezi la mieii albi, cu blana de-astrahan
La iarba inca mica pentru el,s-o poata paste fericit.

O calda adiere se simte cum pluteste pe tapsan.

RONDEL DE PRIMAVARA de Ion Ene Meteleu

Nu mai e frig si ninsoare,
Pamantul s-a dezmortit,
Si se bucura de soare,
Iar natura s-a trezit.

Pasarile migratoare
Pe la cuiburi au sosit,
S-a dus iarna cu ninsoare,
Iar pamantu-i dezmortit.

Ici,colo,si cate-o floare,
S-a 'naltat si-a-mbobocit,
Grau-i verde pe ogoare;
Primavara,bun venit !

Nu mai e ger,si ninsoare !

să fiu de Renate Müller

îmi devenise îngust
cercul în care m-ai depus
să mă ai la-ndemână

evadăm împreună
te iau cu mine
în libertatea mea
să pot fi: eu

HD 03.03.2013 RM