Introspectie de Lavinia Amalia

De mi-am zidit in suflet vesnicia

Si imi doresc sa pot sa-nvat a fi

E pentru c-am simtit nevrednicia

In fata celui ce-ntai ma iubi..

Bolnava-mi pare-acum o viata goala

Si chinul unui dor nemarginit

Iar visul e strivit sub pasi de smoala

Pe cand picioru-n alb este vopsit

Si-apoi ce am sa fac in consecinta?

Cand rastignita sunt c-am indraznit

Sa-nalt  iubirea la rang de credinta

Cladind altar din clipe ce-am trait?

-Cand nu-l plantezi,cum poate creste pomul?

Cum poti ramane viu,de nu traind?

Neimplinit va fi pe viata omul

Ce judeca pe-un altul nestiind.

De-am suportat mai mult decat pot duce

Si-am oferit mai mult decat primit

Zambetul meu uitat sa mai straluce

Pe buzele Luminii a-nflorit...

Nu stiu de viata va fi doar o cruce

Dar n-am sa cer nicicand ce nu pot da

Chiar daca iadul clocoteste-n sange

In veci n-as vrea a fiu altcineva!

Ai apărut în viaţa mea de Renate Müller

Ai apărut în viaţa mea deodat’
ca o boare de vânt,
ca prin ceaţă, în gând 
şi-n sufletul meu te-ai furişat.

Din zi în zi eu te-am simţit
tot mai prezent,
m-ai privit atent,
cu modestie m-ai cucerit.

Spre mine mâinile ai întins,
m-ai învăluit într-o taină mare,
m-ai răpit într-o visare
şi cu dragostea ta m-ai surprins.

CICĂ DE DRAGOBETE ( Ca si cum dragostea ar fi doar o zi pe pamant!) de Adrian Munteanu

Îmi uit cuvântul. Te ating cu gura
De la picioare aplecat spre pleoape.
Străbat câmpii şi nu las să îmi scape
Cuibare moi ce-mi înteţesc arsura.

Dau de scânteia pulpelor aproape
Şi-mi prăvălesc dorinţele de-a dura
Spre mustul vieţii năucind făptura,
Ca din afund de patimi să se-adape.

La sâni trufaşi mi se opreşte lutul,
La sfârcul poftei ce s-a-nfipt în lan
Şi urc năvalnic, pârjolind ţinutul

Uitărilor ce s-au pierdut în van.
Când buzele îşi vor topi sărutul,
Cobor în tine spre un alt liman.

DECES DE TIMP de Stefan Oana Valentin

Acum
E singurul cuvânt
Viu.

Mâinele
Zgârie adânc
Și mortal,
În liniște
Trecerea fostă
De ieri.

Vremea
E doar o grămadă vie
De clipe pe catafalc.

Acum
E singurul cuvânt viu
Născut deja mort.

21 02 2013
ȘTEFAN OANĂ

îndemn de Bogdan Dumbraveanu

mai poți găsi inimă într-un vers
vedeniilor le desenezi contur
și vorbe le atribui, înțelepte

așa încet se naște o altă lume
să te adăpostească
de urât

sunt mai puține maluri decât ape
nu-i loc să stai, nu-i timpul să renunți
dacă mai poți găsi sub pleoape
insula părăsită a zilelor ce vin

degeaba s-au născut
nenumărate limbi în care nu găsești
cuvântul dor

să nu disperi în căutare
mai poți visa să te întâlnești
cu cel care ai vrut să fi

Dragobete (partea a VI-a) - Sărbătoarea de Ovidiu Oana-pârâu

vorbe-ntr-o doară

Făptura-i adoară

privirea uşoară

în păr se-nfăşoară

lin mână coboară

pe sân de fecioară

sărut înfioară

adânc de comoară.

Iubirea-i vioară,

sau vorbe-ntr-o doară?

***

Blestemul Dragobetelui

blestemat sunt să mă ţes
nou veşmânt pe corp ales
vânt să-ţi fiu să te adie
pe sânii-ntăriţi sub ie
rouă-nrourată crudă
pe trupul de paparudă
apoi raze calde ninse
peste picături prelinse
să te ardă ca de focuri
cerc de braţe pe mijlocuri
să te zbaţi să simţi arsură
când te-oi săruta pe gură
să te-ascunzi ca luna-n nori
când te-oi lua de subţiori
unde iară să mă ţes
jar nestins în corp ales
cazne dulci şi reci fiori
rătăcind prin pat de flori
mierea lor să te îmbete
vrăjită de Dragobete

***

în noaptea-aceasta de Renate Müller

şi nu mai e nimic ca înainte
toate s-au pierdut spre înserat
pe-al îndărătniciei câmp
cresc păpădii

ajută-mă să nu mă pierd
luminile se sting în vis
tu eşti departe
în braţe nu pot să te strâng
te simt
te simt iubite:

în inimă îmi bate-un bun rămas

HD 23.02.2013 RM

NORI SI CEATA (Rondel gri) de Ion Ene Meteleu

Ce trist e cerul plin de nori,
Ce trista-i si inima mea,
Plange si roua printre flori,
Tot asteptand primavara.

Nici soarele n-apare-n zori,
Iar noaptea nu vezi nicio stea;
Ce trist e cerul plin de nori,
Si trista-i si inima mea.

Nu mai e vremea de ninsori,
Doar ceata si-a tesut perdea,
In negru-gri,sumbre culori,
Nici la doi pasi,nu poti vedea;
Ce trist e cerul plin de nori !

SE DUCE IARNA
(Contrarondel optimist)

Ce plin de nori,ce trist e cerul,
Inima mea-i la fel de trista,
Printre flori roua-nfrunta gerul,
Hai,primavara pesimista !

In zori nu vezi macar o raza,
Nici noaptea stele nu rasar,
Nici luna nu mai lumineaza,
Desi e-n ultimul patrar.

Din cer,zapada nu mai cade,
Dar pe pamant persista ceata,
In gri si negru,culori fade,
Culori ce ne-ntristeaza viata.

Hai vino martie,si-aduce
Cu tine razele de soare,
Trimite iarna sa se culce,
Cu frigul si cu-a ei ninsoare.

Si-mbraca-n verde valea-ntinsa,
Si impresoara mii de flori,
Si in natura necuprinsa
Sa-ti versi paleta de culori !

miniaturi pentru postari rebusiste si poezii.

De: Ion Ene Meteleu

Gaz de lampă de Cătălin Codru

Şi... m-ai pus în lampă gaz...
Pâlpâiam a rugă sfântă
... Şi cu lacrimi în obraz,
Am tot stat să mă ajungă.

Farmecul din astă seară...
M-a făcut să simt lumină,
Vină-n taină... primăvara,
Stau în drum să simt lumină.

Dans de vânt... şi dans de viaţă,
Să mă-mbete de iubire,
Până-n zori... de dimineaţă,
Florile să-mi dea de ştire.

Sunt logodnicul de paseri,
Care ştiu să cânte... a soare,
Dragobetele de-altminteri...
E al nost şi nu dispare!

Dragostea se naşte-n păsări...
Şi în fluturi rupţi din soare,
Suntem toţi ca nişte flăcări,
Dacă iarna-n noi dispare...

Ştim să înflorim că muguri,
Din atâtea nopţi închise,
Flăcări mistuite-n ruguri,
Din atâtea veri promise.

Pentru tine de Irina Nedelciu

Îţi dăruiesc un mărţişor
Acum, în prag de primăvară,
L-am modelat cu drag şi dor,
Din praful stelelor, în seară.

Am pus în el toată iubirea
Şi cântecul ce mi l-ai dat,
Gravând cu lacrimi, fericirea,
Să te alinte, drag bărbat.

Din suflet am luat lumina
Şi-am împletit un şnur cu ea,
Să te-ocrotescă când minciuna,
Va vrea să-ţi facă viaţă grea.

E-un mărţişor sărac, iubite!
Dar altul mai frumos, nu am!
Pastreză-l dacă vrei, cuminte,
Sau îl agaţă-n drum, pe-un ram.

Irina Nedelciu - 21 feb 2013