Te-am cautat versuri Gabriela Dangu si Emil Marian

E

Te-am cautat in roua diminetilor la rasarit de soare
Cand ma trezeai cu un sarut
Si reveneam la viata infiorandu-ma cu tine

G
Te-am cautat in bratele diminetii,
Invelita in stropi de lumina,
Sarutandu-ti zorii cu care ma imbratisai tacut...

E
Te-am cautat in caldura amiezii,
Cand ma sagetai cu o imbratisare fugara
Sa-mi potoleasca foamea crunta de dragoste.

G
Te-am cautat in amiezile
Pe care mi le impleteai 
In cositele-mi pline de dor

E
Te-am cautat pe seara cand soarele prabusit in pamant
Ne aducea spre casa
Si noi ne regaseam mai flamanzi unul de altul.

G
Te-am cautat in singura seara in care, prabusit in pamant,
Soarele mai avea puterea sa-mi zambeasca
Din mormantul pe care nu a putut sa si-l aleaga.

E
Te-am cautat in noaptea cu greieri trubaduri
Care cantau imbratisarile noastre ce ne asurzeau
Si nu mai auzeam cum timpul trece.

G
Te-am cautat in cantecele inganate de ploaie,
In care, pana si timpul prabusit in nestire,
Te regasea, tacandu-ti clipa.

E
Te-am cautat in toata viata mea fugara si uituca,
Te-am visat si te-am dorit iubita si muza,
Tu femeie cu suflet pereche cu al meu.

G
Te-am cautat, zile, amiezi si nopti, alergand zadarnic, 
Pretutindeni si nicaieri,
Himera, vis, mangaiere....

E
Dar nu te-am gasit. 
Nu stiu daca ai plecat sau nu din asta lume,
Nu stiu cine esti. Inca te mai caut…

G
Inca te mai caut, deznadajduita, in lume, in timp, in mine insami,
Nu te cunosc, 
desi te vreau in lumea mea, in timpul meu, pentru mine...

Stele, o stea… de Lacramioara Lacrima

Din sutele de stele

Care sunt pe cer
Tot privind la ele
Doar una aleg
Atata lumineaza
Micuta si sfioasa
Ma face sa stau treaza
Pe aici, pe la fereastra,
Ii spun cat te iubesc
Tu cat imi esti de drag
N-am sa te parasesc
Un vis pe care-l am…
De aceea eu ma plimb
Cu ochii printre stele
Ca una-mi da in schimb
O taina vietii mele…
Atunci cand ne-ntalnim
Povesti ne-om spune-n noapte
Apoi, vom adormi
Imbratisati aproape,
De-acolo sus, steluta,
Ne va trimite vise
Tu ma vei saruta
Stingand dorinti aprinse…

Prin sutele de stele
Vom alerga cu gandul
Iar una dintre ele
Ne va sti legamantul,
Ce numai noi il stim
E vesnica iubire
Ce-n suflet o simtim
Ca steaua e-n sclipire…
Puternica, straluce,
In ale noastre vieti
Nicicand nu se va duce
Ca-s nopti sau dimineti…
Steluta ai zarit-o
Pe tine te-a uimit
Caci eu ti-am aratat-o
Iubirea ne-a zambit
Cu geana ei fierbinte
Clipeste lin spre noi
Ne-a spus de-acu’ ‘nainte
Ca suntem amandoi,
Sa n-avem nici o grija
Ca tu esti steaua mea,
Iubirea nu-i confuza
Iar eu, steluta ta…

xxx de Mihail Rujoiu

De sub tampla lacrimi ce cad 

Pe obrazul cald si plin de viata,
Iar din ochi ies lumini 
Care privesc floarea alba de gheata.

Din par stele stralucitoare rasar 
Pe cerul senin al sufletului meu,
Iar din maini ies mangaieri 
Care vor mangaia un vechi trofeu .

Din trupul arborelui vietii scot 
Comori ce de mult au fost uitate,
Iar prin piele ies mici lastari 
Care se vor inalta spre eternitate. 

Din lanul sperantelor o hora apare 
De fete in rosu si albastru jucata,
Iar in mijlocul lor ies scantei 
Care vor anvalui campia fermecata. 

In munte un mister acum caut 
Sa il pot descoperi in final,
Iar printre stanci ies flori 
Care vor inflori zambetul banal. 

Din inima ce bate iti dau 
Caldura si iubire fara pereche,
Iar din buze ies cuvinte 
Care iti vor sopti la ureche. 

Din viata tu sa poti lua 
Doar bucurie si multa fericire,
Iar din dragoste ies fiori 
Care te vor duce spre eterna implinire. 

Din cartea ; Din fum de tigara...
11-05-2010

Nu-i timp de Carmen Zaniciuc

Nu-i timp pentru oboseală.

Viața nu se odihnește 
Nici când moare;
Se pregătește 
Să descompună trupurile,
Să le poată contopi
Într-un unic suflu,
Ca o mirare
Că suntem unici
Chiar și împreună.

N-am timp să uit
Să mai fiu,
Nici când inima mi-a stat
În brațele tale.

De ce?... de Lavinia Amalia

Oare,de ce cuvintele ni se comprima

in fata portii de suspine?...

Clipa e atat de cruda

ascunzandu-se intre regrete si dorinta

de tine...

De ce ni s-au topit zapezile 

inaintea primaverii,

iar curcubeul fagaduintei

isi pierde culorile

in ceata tacerii?...

Ni s-au inlantuit stropii in marea

de doruri

unde furtuna dezlantuie

uraganul de freneticezboruri

de vis infinit

ce cu rabdare e strunit

de haturile luminii...

De-atatea anotimpuri mi te plimbi

in caleasca inimii,

dar niciodata nu ajungi 

la mine...

Te-astept in picaturile ce inghit

oceanul renasterii  noastre

Te-ating cu adierea vantului 

din soaptele-mi abstracte

Mai trag de snururi timpul

poate se-mpiedica 

si cade-ntr-un minut

Ca sa putem trai visul crescut

prin ploile marunte,

De mine sa te molipsesti

ca minutarul de secunde...

Lavinia Amalia la 28 iunie 2012

RUGĂ... de Patricia Serbanescu

Mă scald în soare cu mult vânt

Prin lanul verde ce-l descânt,
Iar printre macii ce dansează 
Apusul... mi se potenţează...

Pământ bogat ce-a rămas mut
Talpa-mi sărută, fiindu-mi scut,
Îmbrăţişez planeta în furtună
Şi-o rog plângând, să nu apună!

Doamne, minunea este-n noi!
Chiar dacă-i vânt şi multe ploi...
Implor iar cerul... şi lanul plin
Să-mi dea o pâine mai puţin!

Presar-o Tu, că eşti în mers,
Dă-ne cunoaşterea, din univers
Şi tot ce-n viaţă... a eşuat...
Da-ne la toţi, ce ne-a fost luat !

Fă-o bucăţi şi înmulţeşte-o!
Dă-o la toţi, ce nu au somn,
Mai dă un pic de fericire 
Genomului… ce-şi zice OM…

Şi când om fi prea plini în toate
Caci ne-ai tot dat, pe săturate…
Vom recunoaşte purul adevăr
Venind spre Tine, cu-un ultim zbor.

Aud sămânța cum se coace... de Nicoara Nicolae-Horia

Aud lumina cum se coace
Din fructul rotunjit şi greu
Şi tot mai linişte se face
În jurul şi-nlăuntrul meu...

Cad frunzele precum arginţii,
E vama lor pentru târziu,
Din toamnă m-au născut părinţii,
Jertfit ca rodul ei să fiu!

Aş vrea acum, când mâna scrie,
Să-mi stai aproape, s-o asculţi,
Din părtăşita-i bucurie
De bună voie să te-nfrupţi.

..........................................

În ochii tăi e-atâta pace,
Cât nu încape în cuvânt!
Aud sămânţa cum se coace
Cu dorul ei dinspre pământ...

de Nicoara Nicolae Horia.

Voinţă de Costel Suditu

Să nu cuprinzi păreri deşarte

Din miezul tristelor cuvinte,
Speranţe noi, înaripate
Să-ţi faci din clipele cioplite;

Nu căuta oprindu-ţi drumul
Lângă fântîna fără apă,
Ce n-ai găsit orbit de fumul 
Cuvântului rostit odată;

Şi mergi de-o fi să arzi jumate
Sau de o fi să cazi pe brânci,
Să nu renunţi, urnind de toate
Câte puţin măcar s-apuci,

Ca în păienjenişul vieţii
Să nu fii pradă, căutat
De clipele şi marafeţii
Ce se feresc de Împărat.

O madame... de Costel Suditu

Prin faţa uşii unei, biserici ortodoxe,

O madame stilată plimbă trei păcate;
Se gândeşte roasă de atâtea fapte
Că Mântuitorul iartă şi mimoze;

Cu privirea saltă cât de cât curajul,
Peste ţâţe, miezul unuia din ele
Urcă bluza-n barbă, sobră se repede,
Regăsită parcă, pipăie pavajul;

Lumea se cruceşte la vederea ei
Stând înghemuită peste prima rugă
Căutând iertare de la Domn s-ajungă
Chiar şi pentru unul dintre cele trei;

Răsuceşte-n suflet primul ei păcat,
Ce i-a dat Prea Sfântul Dumnezeu ca trup
Folosind momeală poftei ca de lup
În dezmăţ draconic cu bărbaţi în pat;

Roagă-n cruci domoale peste pieptul plin
Şi cu voluptate dar şi cu suspin
Iertată să-i fie şi-a doua-ncălcare
A poruncii sfinte pentru fiecare;

A minţit în viaţă şi a înşelat
Multe zboruri line peste bolta vieţii
Cum un soare dur spune dimineţii
Când răsare rece că-i doar înserat;

Tot făcând mătănii roşi îi sunt genunchii
Dar de pardoseala unei sfinte case
Nu de locul unde vieţuia cu farse
Şi urla ca fiara de-şi scotea rărunchii;

Nu simţea durere sau poate simţea
Dar credinţa clipei îi dădea aripă
Să-şi înnalţe simţul ca un fum din pipă
Peste cele rele valuri, o perdea;

Până-acum slăvea languroasă, trupul
Şi nu orişicum ci standardizat
Se-nchina la pofte; Încă un păcat
Ce-i întuneca şi-apăsa trecutul;

Parcă mai uşoară se simţea ieşind,
Loc avea de-acum pentru noi păcate;
Iar zâmbea cu ochii dând picioare coapte
Vântului s-arate omului dorind.

O CE VIATA de Mihail Rujoiu

O ce viata,adanca viata

In care ne invartim mereu 
Si in fata numai ceata 
Negasind norocul meu. 

O ce clipa,adanca clipa 
Atunci cand te-am cunoscut,
De stiam ca-i doar risipa 
M-as fi intors inspre trecut. 

O ce soarta,adanca soarta 
Lacrimi cad din ochii goi, 
Iar durerea lin ma poarta 
Peste zidul dintre noi. 

O ce lume,adanca lume, 
Care totusi mai spera, 
Sa fie toate mai bune 
In viata asta de sera. 

O ce viata,adanca viata 
In care ne invartim mereu 
Si in fata numai ceata 
Negasind norocul meu. 

Din cartea ;Din fum de tigara...

08-II-1996