Cat am trait, iubite, am colindat prin lume,
Am intalnit si rele, am intalnit si bune,
Doar singura…iubirea…deloc nu am gasit,
Simteam tristete-n suflet asa la nesfarsit…
Eu am vazut multi oameni pe unde am trecut
Dar niciodata unul cu tine asemuit
Atat de bland, duios si bun din cale afara
De aceea chiar nu pot afla asemanare…
Cu nimeni cunoscut din toata viata mea
Esti unic, deosebit, esti fericirea mea,
Tacerea am atins-o doar gandul imi vorbea
De cand te stiu pe tine ma-ndemni a cuvanta
Si-ti povestesc din urma, pe unde am umblat,
Dureri si bucurii ce-am strans, am adunat,
Ce bine e cu tine, cu tine as sta mereu,
Iubire daruindu-ti, tu sa ramai al meu
Privind ‘napoi deodata, iar hoinaresc agale,
Ma-ntorci cu glasul tau primind incurajare
La pieptul tau cu mintea, desir o amintire,
Tu imi alungi o lacrima, simplu cu o privire,
Prezentul cu noi doi mi-l reamintesti zambind,
Zile si nopti le trecem iubindu-ne, visand…
Cat am trait, iubite, un rau n-am savarsit,
Punand suflet in toate, le-am dus, le-am implinit,
Un singur vis stingher zacea in inimioara
El n-avea insa aripi si nu putea sa zboare
O umbra ma-nclina dar incercam sa sper
Lipsita de iubire nu indrazneam sa cer
Ca soarta sa-mi aduca o dragoste curata
Poeme risipeam in rime-ntortocheate…
Astazi, ea…s-a ivit, voioasa o urmez
Un sens da vietii mele…cu drag o-ncununez
E ideal vadit prin taina bucuriei
Ce freamata-n lumina, pe calea gingasiei,
Am devenit izvor ce susura-mbatat
De-o vraja minunata si curge ne-ncetat
Te prinde, te cuprinde, nu va seca in timp
Iubirea adevarata nu se-opreste…in schimb
O strasnica putere in fiinta ta devine
Si tot ce-i mai frumos zaresti in asta lume,
De cand soare rasare cu razele-i caldute
Ma-mbrac cu-a ta iubire, in a le ei hainute,
Amurgul cand se lasa si noaptea lin coboara
Steluta ce-i a noastra sclipind iar reapare,
Cat am trait, iubite, spre stele am privit,
Dorind cu-nversunare un special iubit…
de n-ar rămâne aceleaşi mişcări
prea îndelung zămislite de-o inimă
muribund dornică de viaţă
întotdeauna uit cum mă cheamă,
o amăgire cât luna de rotundă
mă priveşte în oglindă
rima are să-mi ajungă până la ultimul respiro
de unde voi fi pe cont propriu
de ciudăţenie amestecată cu uimire
păsările vor zbura şi dincolo
chiar dacă nu le voi auzi dorinţa
şi am s-o iau de la capăt
desfrânat dornica de
prima înfăţişare a liniştii.
24.01.2013
VeSMe
nu-i rost să stai, nu-i rost să pleci
nu-ți poți găsi în tine găzduire,
e gândul lespede de veci,
emoția, doar o secundă de trăire
nu poți să poposești prea mult,
nu te poți duce prea departe,
doar să îți faci tăcerea cult
trist să zâmbești ispitelor deșarte
nu-i rău mai rău decât să nu fi tu
ori rar când ești să nu te mai alegi
dintre atâtea afirmații prefăcute-n nu
e greu să mai rostești cuvinte întregi
dar pân' la urmă afundat în vini,
apele negre-ți vor născoci lumini
24 ianuarie 2013,
Bogdan Dumbraveanu
mi-ai deschis larg porţile
m-ademeneai să intru în casa ta
eu am intrat tiptil
sfioasă
fricoasă
cu zile curate
ce le spălasem
în oceanul speranţelor
păşeam prin tine
cutreieram un hol
rece ca gheaţa
cu umerii strânşi
în care doar bezna
mă-mbrăţişa
iar când am ajuns
la camera ta
era uşa încuiată
am fugit îngrozită din tine
acum stau ascunsă
într-un cuib de cer
în pene de nea
Renate Müller
În noaptea asta vine iarna,
Iubito simţi cum mă răcesc?
Cum gândurile-mi vin de-a valma,
Şi nu pot noaptea s-o opresc?
Nu. N-am uitat să ştiu de noi,
În noaptea asta vine toamna,
Sărutul tău cu gust de ploi,
Îmi face somn, îmi cheamă iarna.
În noaptea asta vine iarna,
Se face seară-n locul meu,
În linişte, închide-mi urna,
Să dorm cu somnul ăsta greu.
În ziua asta dinspre iarnă,
Eu te-am iubit ca un nebun.
În seara asta vine iarna,
Şi singur sunt... atât îţi spun!
Ştii
într-o zi
s-ar putea să-ţi datorezo moarte…
Ştiu
se spune că e bine să-ţi plăteşti
datoriile…
Doamne
la cât mi-aş putea evalua
viaţa
dacă nu pot să achit
nici măcar
o veşnicie?...
Iubirea ne e slabanoaga,
Nu mai e cal, e doar martoaga,
De-abia se vede, e un fum,
La ambulanta am sa sun.
Suna iute la Salvare,
Iubirea face-atac de cord,
Haide ca acuma moare,
De se-arunca peste bord.
Si de grab-asa patruns,
Ambulanta am sunat,
Nici acuma n-a ajuns,
Merge cam impiedicat.
E cod galben de zapada,
Ambulanta are-o scuza,
Drumu-i greu si sta sa cada,
Pe iubire n-o refuza.
Iata vin doi natafleti,
Cu mutre ca de poeti,
Cic-ar fi de la Salvare,
-Hai ma, ca iubirea moare!
-Baga-i aer, baga-i ser,
Ca acuma pleaca-n cer!
Ne rugam noi in nestire,
Sa n-o pierdem pe Iubire.
Vin surori, si medici vin
Si tot strig-asa intr-una
E urgenta si e chin,
Iubi face pe nebuna.
Mai tarziu stabilizata,
Sade-n pat asa lungita,
Cu pilule e drogata,
Sforaind cam ametita.
Trăim așa-n iluzie,
O existență efemeră,
Cu o iubire pasageră,
Hrănită c-o perfuzie.
Lumina pală din sufletul pierdut,
cu-n strigăt mut mă încolţeşte.
Privirile-ţi sunt ţipete-n tăcere!
Ochii tăi destăinuiesc ce-ascunzi,
în inimă, sub lanţul roşu de durere,
buzele-ncleştate nu cunosc surâsul,
desculţ păşeşti prin câmpuri de urzici:
Cu capul aplecat lovit de nedreptate…
HD 23.01.2013 RM
În jarul ce mocneşte ca păgân
Într-un decor de iarnă dezmăţată
Nu ştii ce vrei: să plec, sau să raman
Şi să se-aprindă focul înc-o dată.
Ne-mbrăţişăm din nou flămânzi şi muţi
Şi ne lăsăm iubirea în derivă
Aproape resemnaţi, ca doi recruţi
Ce nu mai au nici o alternativă.
Ai vrea să mă alungi, să mă opreşti
În tine e război, în mine-i pace
Şi vreau atât de mult să mă iubeşti
Ştii tot ce-mi place şi ce nu îmi place.
Şi cum să plec, când focul s-a aprins?
Mă trec fiori de dorul tău, şi iată!
Afară ninge parcă dinadins
Să nu mai plec acasă niciodată.
23.01.2013, Zavoianu Vali
S-a strivit de pleoape
Lumina imaculată a infinitului!
Mă cheamă glasurile
Cristalelor scânteietoare
Ale țărmurilor de gheață.
Nopți lungi și albe…
Și plaiul de cleștar al lunii
Coborând din înălțimi,
Cu aburi albi tăindu-i calea.
Mă înfioară!…
Trezește acea imensitate
De stele și nori, de gheață și valuri
Spumoase și limpezi și albe
Sorbindu-i lumina,
Sub privirea stelelor, salbe
Îngemănate în cleștarul de vis.
Aștept în sufletul meu,
Împlinirea zilei de mâine
În albul zăpezii .
