nu-i rost să stai, nu-i rost să pleci
nu-ți poți găsi în tine găzduire,
e gândul lespede de veci,
emoția, doar o secundă de trăire
nu poți să poposești prea mult,
nu te poți duce prea departe,
doar să îți faci tăcerea cult
trist să zâmbești ispitelor deșarte
nu-i rău mai rău decât să nu fi tu
ori rar când ești să nu te mai alegi
dintre atâtea afirmații prefăcute-n nu
e greu să mai rostești cuvinte întregi
dar pân' la urmă afundat în vini,
apele negre-ți vor născoci lumini
24 ianuarie 2013,
Bogdan Dumbraveanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu