urmele paşilor mei
au trecut peste ape
urcând în corabia-nserării
pe-o frunză uitată tremura
lacrima neuscată
a trecutului
voalul alb se zbătea la geam
tras peste golul în care
stătea luna să cadă
alergam printre nori
îmi priveam umbra în
focul trandafirilor
din a căror petale
curgeau stropi de sânge
într-o Mare de dor
HD 06.01.2013 RM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu