În mânăstirea ta mai este un singur loc...
Iar lumânări se sting sub fumul ca o boare,
Tăcerea mă cuprinde,durerile mă toc,
Te mai întorci vreodată floare de cicoare ?
În chinul unei poteci atât de întortocheate,
Pe crucia-mi ciuruită de aprige piroae,
Sâ arzi fidelă , pură, incinerînd păcate,
Iar eu sa te patrund ca picuri de ploaie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu