un rai liliachiu
și verde,
unde muzica mi se strecoară
ca o briză caldă
pe șirea spinării
lumina-i stare de spirit
din frunze din aer
din bulgări de sol gălbui
din vocea incredibilă
a zeiței
temple solitare
mărețe uitate
mereu regăsite
mândre
puțin imponderabile
cresc calm
pas cu pas în orizontul
unde în răsăritul veșnic
apun temerile
revin privire curioasă
dându-mi
târcoale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu