cel mai greu îmi va fi astăzi
cei patru pereţi
odată ai noştri
astăzi mă strâng în chingi de oţel
pe peretele ăsta mi-ai lăsat
tabloul acela hidos
cu un clovn rânjind
celălalt perete
încă mai păstrează
urmele lăsate de fotografia noastră
şi dincoace
ah...
urma palmelor tale
amprenta trupului meu
lumânări aprinse
Jack Daniels
şi picioarele mele
strânse în jurul mijlocului tău
amintirile mă ard
îmi înteţesc perfid durerile
umblă prin mine
cu precizia chirurgului
care face operaţie pe cord deschis
nu am ştiut să spun
nu pleca
nu am alergat după tine
am rămas să adun
cioburile paharului aruncat în perete
am plâns cu furie
am plâns cu jale
apoi am uitat să mai plâng
cu palmele însângerate
am început să îţi mângâi în neştire
urmele pe pereţi
într-un târziu am adormit
în patul nostru
sedată de tristeţe
de mirosul tău acolo încă
şi de Jack Daniels
mâine însă
am să chem zugravul
îmi voi bandaja rănile
îmi voi scutura cenuşa din priviri
voi îmbrăca rochia aceea roşie
pe care îţi plăcea atât de mult s-o dezbraci
şi am să mă rujez
bloody red
voi păşi pe 6 centimetri
cu grijă să nu-mi tresalt
durerile şi sânii
şi voi răspunde cu nepăsare
când cineva mă vă întreabă de tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu