Prin fereastra-ntredeschisă,
Toamna plouă frunze moarte,
Picurând la mine-n casă,
Toate visele desarte.
Vântul sufl-a pribegie,
Florile pălesc și mor,
Luna cade-n nostalgie
Împietrind mutul decor.
Printre tristele petele
Adunate pe podea,
Zac parcă impersonale...
Poza ta... inima mea...
Totu-i rece și se frange
De atatea zile grele...
Lumânarea-ncet se stinge,
Întunericul ma cere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu