joi, 20 septembrie 2012

SEMNAL ÎN RUGĂ - de Patricia Serbanescu

De când m-am trezit, semnalizez într-una, poate citeste cineva sms-ul. Că-i joacă sau morse, numai contează, mă preocupă trairea Aici, mai ales Acum...
De-o viaţă-mi ordonez gândurile şi acum, dintr-o dată, vreau să particip la reordonarea umană. Dar n-am ales criteriile de stivuire şi trec la vise, dorinţe deşarte într-o mare de spirite ce-şi aşteaptă rândul la refec.
Semnalele-s mai acute în noapte, pentru a fi auzite...ştii? noaptea nu-ţi trebuie auz, cum nu-ţi trebuie şi atunci când iubeşti...atunci eşti mut şi surd, orbecăind printr-o ceaţă densă care nu ştii ce-ţi poate aduce, făcând jocul hazardului. Acum aştept bruma, sau frigul azotat ce-mi îngheaţă oasele casante.

Poate doar prelungind clipele friguroase, m-oi trezi la refuz.

Dumnezeule de Pretutindeni, ajuta-mă să mă regăsesc, arată-mi calea dreaptă, fără ocolişuri, depărtează-mă de oamenii care-mi sunt potrivnici, fereşte-mă de iubirile mistuitoare, îndreaptă-mi gândurile spre semnalele luminoase ce vin de la Tine, ajută-mă să mă încred în forţa mea spirituală, pentru care-Ţi mulţumesc!
Mulţumesc pentru darul măreţ primit- VIAŢA- cu toate vicisitudinile ei, acest crâmpei de viaţă care-mi faciliteaza golirea olului, întru rafinarea conştiinţei, trezirea şi alinierea pentru un start final.
Dumnezeul Tuturor!
Primeşte-ne cu braţele încălzite, că venim grupaţi în oaste, să fim de-a dreapta Ta, apururi...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu