Un veac de griji pe tâmple mă apasă
Şi sufletul recită printre lei,
Mi-a intrat duminica în casă-
Ce dor mi-a fost de îmbrăţişarea ei!
Era atâta secetă-n cuvânt
Şi gura de tăceri îmi era arsă!
Ca o răcoare tânără de vânt
Mi-a intrat duminica în casă.
Acum când scriu, neliniștea mă ceartă
Şi Rugăciunea arde pe altare-
Cine vrea de ea să mă despartă,
Dumnezeul ei să-i dea iertare!...
Era atâta secetă-n cuvânt
Şi gura de tăceri îmi era arsă!
Ca o răcoare tânără de vânt
Mi-a intrat duminica în casă.
Acum când scriu, neliniștea mă ceartă
Şi Rugăciunea arde pe altare-
Cine vrea de ea să mă despartă,
Dumnezeul ei să-i dea iertare!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu