este o şosea cu şapte benzi
pe care nebunii lumii
merg cu două sute la oră claxonând
după fantomele ieşite la plimbare
duminica după ora cinci
(patru benzi la dus
trei la întors;
nu toți ne întoarcem vii)
prin ceaţa lăptoasă
le vezi lunecând
singure și căutânde
sub nucii de pe Strada Mare
purtându-şi tristeţile şi fericirile fantomatice
sub umbrele violete
pașesc fluid si diafan
peste frunzele galbene si umede
scuturate aseară
de un nebun
care voia sa grăbească arderile toamnei
doar fantomele iubirii noastre
merg ţinându-se de mijloc
cu duioșia și tandrețea răniților
care se sprijină unul de celălalt
se contopesc una în trupul alteia
lăsând dâre de lumină in amurgul sidefiu
din când în când se opresc
încercând un sărut timid
sub același copac...
pe aceeași bancă...
(între timp
noi doi
cuminţi, stingheri și dureros de reali
îmbătrânim zadarnic și prelung
cu un fel de sfințenie ciudată
împărțind amurguri diferite
fiecare sub nucul lui)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu