Şi-ncerc să simt orice schimbare,
Mă prăbuşesc în umilinţă
Dorind, o transformare-n floare.
Că nimănuia nu-i mai pasă
O rupe fără nicio ceartă,
Stă întristată-apoi pe masă
Curând, fiind declarată moartă.
Cu omul este altă taină
E umilit de E-ul său,
De-ar fi plătit la timp o vamă
Nu ar mai suferi mereu.
Iubirea vine cu cainţă
Te mângâie cu un sărut,
Curând, te înraieşte-n fiinţă
Cu-ndemn s-o iei de la-nceput.
Toata durerea omenească
Se naşte doar din atitudini,
Fii doar atent să nu rodească,
Las-o să zacă-n patru scânduri!
18.09.2012
Că nimănuia nu-i mai pasă
O rupe fără nicio ceartă,
Stă întristată-apoi pe masă
Curând, fiind declarată moartă.
Cu omul este altă taină
E umilit de E-ul său,
De-ar fi plătit la timp o vamă
Nu ar mai suferi mereu.
Iubirea vine cu cainţă
Te mângâie cu un sărut,
Curând, te înraieşte-n fiinţă
Cu-ndemn s-o iei de la-nceput.
Toata durerea omenească
Se naşte doar din atitudini,
Fii doar atent să nu rodească,
Las-o să zacă-n patru scânduri!
18.09.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu