În fața Ta, Doamne,mă plec și mă –nchin,
Cu multă iubire în viață
de Tine,
Când plânge materia sânge –n suspin
Cu lacrimi dorințelor Tale străine ;
Chemare ucisă de-aici de pe cruce,
Iubire în mine destulă ar fi, de m-ar duce,
Să-ți ridic de pe frunte coroana de spini
Și-apoi la picioare umilă să- nchin…
Retrage-mă Doamne, suferinței ce-o port
Și-nchide mormântul alături de trup
Cu sufletul, mort.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu