E o seară cruntă înspre casă
Pășesc pierdut ca un hoinar
Și neagra liniște m-apasă
Nici vise nu mai am în buzunar.
Sus undeva o stea se stinge
Noi nu vedem decât fantoma ei
În trupul meu, iubito, ninge
Când mă gândesc la ochii tăi.
În astă seară doar umbră mai plutești
Inaccesibilă îmi ești, madonă,
Ori ești aici, ori nu mai ești
Și inima-mi bolnavă e în comă.
Nu cred să mai salvezi, acum, ceva
Nici de te întorci iubito
Nici clipa oarbă de mi-ai da
Din rece veșnicia ta, pierduto.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu