De-ţi ninge paşii-n drumul meu
Să îmi presari cu flori cărarea…
M-oi strădui… mi te fac zeu
Că îţi aştept demult, chemarea.
Apoi în zborul către Acasă
Să prindem luna când e roată,
Să ne iubim printre miresme
Mai renascându-ne odată.
Căci viaţa-i pasăre celestă
Când sufletu-i împreunat,
Iubirea când se manifestă
Te-nalţi pe dom, transfigurat.
Te-nalţi pe boltă spre lumină
Când focul arde dezrobit,
Nicio durere nu-i străină
Vine şi pleacă-n asfinţit.
De-ţi ninge paşii orişicând
Grăbeşte-i să mă întâlneşti,
Îţi scriu acum, un ultim rând
De m-oi găsi, să mă iubeşti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu