Din departari… de Lacrimioara Lacrima

Din departari, gonit de dor
Gandul meu, zboara la tine
Atat de iute, nu-i usor
Caci vrea pe loc sa te cuprinda
Nu-i pasa nici de ploaia deasa
De vantul care-i racoros
Purtat de dragostea-mi aleasa
Iti cauta chipul frumos…
Prin bolta cerului-nnorat
Aprins, doru-mi se-ndreapta
C-un vis albastru colorat
Urmandu-si calea cea mai dreapta,
Cand ai sa-l simti tu sa-l mangai
Sa-l intelegi cat te iubeste
Un licar de speranta sa-i pui
Ca sa-mi aduca inapoi o veste,
Aceea ca nu vei uita nicicand
Ca gandul meu calatoreste
Se-ntoarce iar…plecand oricand
Soptindu-ti c-al meu suflet te doreste
Din departari alearg-un dor
Lasand un vers acum in toamna
Frunze ce cad incetisor
Ecou de poezie te tot cheama…
*
Din departari doar dorul patimas
Strabate amurgul intomnat
Printr-un suvoi de stropi facand fagas
S-ajunga-ndata neintarziat,
Fara dojana pomilor golasi
Ce-ntr-un suspin regreta frunze
In dragoste parca-s partasi
Uitand de vantul cu aplauze
Si iar ma plimb prin parc, tacuta,
O raza vrea ca sa pluteasca
Prin nori, vreme posomorata,
Nu poate acum sa ma raneasca
Pasesc covorul din alei
Umed de ploaie stapanit
Caldura blanda a dragostei
Trimte gandul la al meu iubit.
O lacrima, in geana tremura
Cu mana incerc sa o ating
In toamna ce se scutura
Cu dorul tau eu ma alint…
Din departari, dorul pribeag,
Prin clipe-si arata dorinta
Il simt mereu cu acelas drag
Iubindu-te din toata fiinta…