Radu Adrian Gelu - Respiratii

1. Respiraţie amară...

În nesfârşit drum spre tine,
labirint mi-e visul
prin munţi, rătăcire
păşind pe frunze-ntunecate...

În a curcubeelor domenii
de flori-n zâmbet,
tristeţea mă vede,
aşternând speranţei o ceaţă...

În vârf de degete se-ntâmplă
uneori a fi fluture,
ce alunecă spre stele,
a căuta spre iubire fereastră...


2. Respiraţie-n culoare...

Fixaţie şi gând îmi eşti tu iubire,
aşteptându-te
iată la-ntâlnire,
în briza proaspătă privesc cerul...

În unda cristalină a bolţii albastre,
prin iarba verde
tainic se-nfiripă
vis roşu, albastru, galben şi violet…

Norii par banchizAe cu ritm de melc,
ce atât de paşnic
se rostogolesc,
învăluind tristeţea că nu te-ntâlnesc...


3. Respiraţie-n uitare...

Cum de nu ţi-e dor ţie iubire,
de zâmbetu-mi,
de acea atingere,
lăsată-n păr parfum, de-ai plecat...

Cum de-ai uitat şi nu ţi-a păsat
de jocul zglobiu,
de vorba secretă,
calda-nbrăţişare sacadat şoptită...

Cum de nu-mi simţi aprig dorul,
arzând-n căutare
ca stea căzătoare,
pe bolta amintiri-ţi fum-n uitare...