Irina Nedelciu - Replica

M-acuzi duios cu oboseala,
Dar cum ne vine socoteala !?
Când te-am iubit în tinereţe
Şi mă purtam, şoptind blândeţe,
Tu îmi dadeai numai bineţe
Şi îmi faceai doar feţe, feţe.

Aşa trecut-au ani întregi
Cu aşteptări şi nopţi tot reci,
Cu zile triste şi tăcute
Cu vise năruite-n cute
Ce s-au săpat cu nonşalanţă
În anii grei de stat în transă.

Pretinzi acum cu vorbe triste
Că m-am trezit, c-am alte vise
E Primăvară, dragul meu !
Să sufăr nu mai vreau mereu,
Vreau să-mi trăiesc marea iubire
Nu verdele din amăgire.

Îmi vreau în ochi toată sclipirea
Şi-n inimă toată simţirea
Iubirea să mă căptuşescă,
În şoapte dulci să mă vrăjească
Ca sufletul să-mi scânteieze
Şi de minciuni să nu-i mai pese.

20 martie 2012 la 16:17